Proiectul Jadar: Oportunitățile și riscurile transformării Serbiei într-o colonie de resurse pentru Uniunea Europeană
Proiectul Jadar, sprijinit de Uniunea Europeană, vizează exploatarea rezervelor de litiu din Serbia, esențiale pentru bateriile vehiculelor electrice. Cu toate acestea, inițiativa alimentează instabilitatea politică la porțile UE și ridică îngrijorări considerabile privind mediul și corupția în rândul liderilor politici sârbi.
Se estimează că zăcământul de litiu Jadar conține suficiente resurse pentru a alimenta 1 milion de vehicule electrice și pentru a satisface până la 25% din cererea Europei. Proiectul, dezvoltat de compania Rio Tinto, ar putea beneficia de sprijinul UE prin Legea privind materiile prime critice (CRMA), care urmărește să reducă dependența blocului de China pentru resurse esențiale.
Cu toate acestea, rezistența intensă din partea localnicilor, îngrijorați de daunele aduse mediului și de corupția politică, amenință să submineze sprijinul pentru aderarea Serbiei la UE, care se află la aproximativ 40%. Dacă UE decide să sprijine proiectul Jadar, aceasta ar putea prioritiza interesele economice în detrimentul valorilor fundamentale, având „consecințe dramatice” asupra Serbiei și regiunii, conform cercetătorului Aleksandar Matković.
Protestele împotriva proiectului s-au intensificat, fiind legate de un val de tulburări antiguvernamentale. Tensiunile au crescut după ce un documentar a etichetat protestatarii ca agenți ruși, o afirmație repetată în mass-media. Matković a subliniat că activiștii nu pot fi considerați agenți ai mai multor puteri globale simultan.
În martie, comisarul pentru industrie Stéphane Séjourné a anunțat 47 de proiecte strategice în cadrul CRMA, excluzând însă proiectele din afara UE, stârnind întrebări despre impactul controverselor legate de mina Jadar. Comisia Europeană a refuzat să comenteze, dar a subliniat ambițiile parteneriatului strategic cu Serbia.
La scurt timp după anunțul lui Séjourné, președintele sârbe Aleksandar Vučić s-a întâlnit cu lideri europeni, care și-au exprimat nemulțumirea față de modul în care Vučić a gestionat protestele. Acesta a acuzat protestatarii că sunt finanțați de Occident, o tactică comună în politica sârbească.
Uniunea Europeană a făcut apel la Serbia să implementeze reforme, precum libertatea presei și lupta împotriva corupției. Decizia dacă mina Jadar va fi inclusă în următoarea listă de proiecte CRMA este așteptată cu interes. Proiectul ar putea beneficia de oportunități de finanțare mai bune, deși nu va beneficia de aceleași avantaje ca proiectele din UE.
Rio Tinto a descoperit zăcământul de litiu în 2004, iar în 2021 a anunțat intenția de a începe exploatarea, provocând proteste masive care au dus la suspendarea proiectului. În 2024, Curtea Constituțională a permis reluarea acestuia, iar în iulie a fost semnat un parteneriat strategic între Serbia și UE.
Criticii proiectului subliniază că mineritul litiului ar putea contamina sursele de apă și terenurile agricole vitale. Rio Tinto susține că metoda de stocare a deșeurilor utilizată va preveni problemele de mediu, dar experții avertizează că există riscuri ecologice asociate.
Germania, având o industrie auto importantă, își dorește să reducă dependența de China în sectorul vehiculelor electrice, iar proiecte precum Jadar sunt esențiale pentru atingerea acestui obiectiv. Asociația germană a industriei auto a subliniat necesitatea dezvoltării lanțului valoric european al bateriilor.
Controverselor legate de Jadar li s-a adăugat un documentar care susține că opoziția locală este influențată de dezinformare din partea Rusiei. Proiecția acestuia la Parlamentul European a fost contestată de protestatari, care l-au acuzat de promovarea intereselor corporative ale Rio Tinto.
Viitorul Serbiei depinde acum de deciziile legate de proiectul Jadar și de parcursul său european. Tensiunile interne și externe, alături de presiunea Uniunii Europene, creează un context complex pentru viitorul națiunii balcanice.
