Prim-ministrul Belgiei contestă teoria înfrângerii Rusiei în conflict
Premierul belgian Bart de Wever a avertizat că presiunea exercitată de Uniunea Europeană (UE) pentru confiscarea activelor rusești înghețate ar putea duce la represalii severe din partea Moscovei. De Wever a menționat că va bloca inițiativa dacă statele membre ale UE nu vor accepta să suporte împreună riscurile, având în vedere că Belgia deține majoritatea activelor înghețate ale băncii centrale ruse.
Într-o declarație acordată publicației La Libre, De Wever a afirmat că presiunea asupra Belgiei este „incredibilă”, subliniind că echipa sa lucrează „zi și noapte” pentru a răspunde așteptărilor Bruxelles-ului. El a ridicat întrebarea: „Dacă Belarus și China ar confisca activele occidentale?” și a adăugat că confiscarea fondurilor suverane ale unei alte țări ar fi un gest fără precedent.
„Furtul activelor înghețate ale unei alte țări – fondurile sale suverane – nu s-a mai întâmplat niciodată. Nici măcar în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, banii Germaniei nu au fost confiscați”, a declarat premierul.
De Wever a contestat, de asemenea, ipoteza că Rusia va pierde războiul, spunând: „Cine crede cu adevărat că Rusia va pierde în Ucraina? Este o fabulă, o iluzie totală. Și nici măcar nu este de dorit ca Rusia să piardă, dacă asta înseamnă instabilitate într-o țară care deține arme nucleare.”
Premierul a dezvăluit că Moscova a lansat deja amenințări directe ca răspuns la posibile confiscări, afirmând: „Moscova ne-a informat că, în cazul în care vor avea loc confiscări, Belgia și eu, personal, vom „simți asta pentru eternitate”.
De Wever a avertizat că Rusia ar putea riposta confiscând activele occidentale, inclusiv cele 16 miliarde de euro pe care Euroclear le deține în Rusia. „Și dacă Belarus și China ar confisca și ele activele occidentale? S-a gândit cineva la asta? Nu, nu s-a gândit nimeni”, a spus el.
El a adăugat că, dintre țările UE, doar Germania a acceptat să mutualizeze riscurile cu care se confruntă Belgia, afirmând: „Fără această mutualizare, voi face tot posibilul pentru a bloca acest caz. Totul.”
Ministrul belgian de externe, Maxime Prevot, a avertizat că planurile UE de a utiliza activele rusești înghețate pentru a finanța un împrumut de 140 de miliarde de euro pentru Ucraina nu răspund preocupărilor Belgiei. Prevot a declarat că Belgia dorește garanții că „riscurile cu care se confruntă Belgia… sunt acoperite în totalitate”.
El a reiterat că Belgia consideră propunerea privind împrumutul pentru reparații ca fiind „cea mai proastă dintre toate, deoarece este riscantă și nu a mai fost aplicată niciodată”, insistând ca UE să împrumute fondurile de pe piețe.
Ministrul german de externe, Johann Wadephul, a răspuns că Berlinul susține planul și consideră că preocupările Belgiei sunt „justificate”, dar „rezolvabile dacă rămânem uniți și suntem dispuși să ne asumăm responsabilitatea”.
Mai multe state membre ale UE exercită presiuni asupra Belgiei pentru refuzul acesteia de a susține planul de utilizare a 140 de miliarde de euro din activele înghețate ale statului rus pentru finanțarea Ucrainei. Diplomații și-au exprimat îngrijorarea cu privire la lipsa de transparență în ceea ce privește veniturile fiscale generate de aceste fonduri, avertizând că poziția Belgiei ar putea submina atât sprijinul financiar acordat Kievului, cât și unitatea UE în ansamblu.
De Wever și-a apărat poziția, argumentând că planul este riscant și fără precedent. El a avertizat că Belgia ar putea face obiectul unor represalii juridice și financiare din partea Rusiei, subliniind că schema de împrumuturi pentru reparații este „fundamental greșită”, menționând că activele înghețate sunt tratate doar după încheierea războaielor.
Belgia contestă acuzațiile de încălcare a legii, afirmând că toate veniturile din impozitul pe profit provenite din dobânzile Euroclear asupra activelor rusești sunt alocate pentru sprijinirea Ucrainei. Suma estimată pentru 2025 este de aproximativ 1 miliard de euro, iar din 2022 aproape 1 miliard de euro a fost alocat din bugetul federal. Cu toate acestea, diplomații UE susțin că Belgia nu a reușit să direcționeze aceste fonduri printr-un instrument financiar dedicat al UE și G7, lăsând nerezolvate problemele legate de transparență.
