Previziuni economice: Semnalul de alarmă al unui specialist după scăderea inflației la 9,6%
Rata anuală a inflației a ajuns la 9,6% în luna ianuarie 2026, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), în ușoară scădere față de 9,7% înregistrat în decembrie 2025. Economiștii avertizează că presiunile asupra prețurilor rămân ridicate, iar o reducere semnificativă a ritmului de scumpiri ar putea apărea abia în a doua parte a anului.
Christian Năsulea, profesor de economie mondială, a declarat că inflația de bază este foarte mare, ceea ce face ca prognoza BNR de 4% să fie un obiectiv realizabil abia la finalul anului. Acesta a explicat că baza ridicată de raportare, generată de scumpirile accelerate din 2025, va menține rata anuală a inflației la niveluri mari în următoarele luni. „Vom avea o rată mare de inflație pentru următoarele câteva luni și abia după iulie-august încolo vom începe să vedem o rată de inflație care să fie ajustată semnificativ”, a adăugat Năsulea.
Energia, un factor principal al scumpirilor
Datele INS indică faptul că mărfurile nealimentare s-au scumpit cu aproape 10% față de ianuarie 2025, în timp ce serviciile au înregistrat o creștere anuală de 11,59%. Energia electrică rămâne un factor principal care a dus la creșterea inflației, cu o creștere anuală de peste 59%. Mărfurile alimentare au avut o creștere anuală de 7,86%, cele mai mari scumpiri fiind observate la cacao și cafea, în timp ce cartofii au fost mai ieftini comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.
Năsulea a subliniat că evoluția prețurilor la energie continuă să exercite presiune asupra inflației. Liberalizarea pieței de energie electrică din 2025 și factorii externi, cum ar fi condițiile meteo sau blocajele din transportul internațional de gaz, au întârziat scăderea prețurilor așteptată inițial în 2026.
Impactul inflației asupra consumatorilor
O inflație anuală aproape de 10% se traduce prin creșteri vizibile de prețuri pentru consumatori. Năsulea a explicat că, în practică, unele produse pot avea creșteri de 30-40%, chiar dacă inflația generală este mai redusă, deoarece indicele reflectă o medie a tuturor bunurilor și serviciilor din economie.
Adrian Negrescu a adăugat că nivelul actual al inflației afectează puterea de cumpărare, având în vedere că o parte tot mai mare din veniturile populației este direcționată către cheltuielile de bază. „Mai mult de jumătate din banii pe care românii câștigă ajung să fie cheltuiți pe mâncare și pe servicii utilitare esențiale”, a precizat Negrescu.
Previziuni pentru a doua parte a anului
Negrescu estimează că inflația ar putea încetini în a doua parte a anului, iar scăderea semnificativă a inflației ar putea fi observată în lunile iulie-august-septembrie. Totuși, el a subliniat că o inflație mai mică nu înseamnă reduceri de prețuri, ci doar o creștere mai lentă a acestora. „Probabil din a doua parte a anului lucrurile vor arăta mai bine, dar asta nu înseamnă că prețurile vor scădea”, a concluzionat el.
