Presiunea datoriilor asupra bugetului
Una dintre măsurile importante din proiectul de buget este înghețarea salariilor din sectorul public, ceea ce înseamnă o reducere a veniturilor, conform profesorului de economie Cristian Păun. Acesta a explicat că „cei care promovează sau cei care intră pe altă grilă de salarizare datorită vechimii din sectorul public, creșterea nu este semnificativă. De fapt, arată o înghețare totală a salariilor. În termeni nominali, salariile rămân cam tot pe acolo, iar în termeni reali ele vor scădea, pentru că există inflația”.
În opinia sa, această măsură reprezintă o corecție bugetară necesară: „Se realizează o corecție bugetară importantă prin înghețarea acestor salarii și este foarte bine că este așa. Asta este primul element pozitiv din acest proiect de buget”.
Accent pe fonduri europene
Un alt punct pozitiv al proiectului de buget este accentul pus pe atragerea fondurilor europene. Păun a subliniat că aceste fonduri, în special cele din PNRR, necesită ca statul să cheltuie mai întâi banii și apoi să îi recupereze de la Uniunea Europeană, demonstrând că cheltuielile au fost făcute corect. „Trebuie să ai bani înainte și apoi recuperezi acești bani de la Uniunea Europeană. Este foarte important să existe lichiditate în buget astfel încât aceste fonduri să poată fi absorbite”, a explicat economistul.
Critici la adresa programului Anghel Saligny
Păun a criticat programele naționale de investiții care dublează finanțările europene, cum ar fi programul Anghel Saligny. „Noi avem fonduri europene, pe astea trebuie să ne concentrăm. Ele sunt suficiente pentru dezvoltare inclusiv la nivel local și regional. Nu ar trebui să mai avem programe paralele care se bat cap în cap cu fondurile europene. Acolo se sifonează banii, acolo sunt banii care sunt ușor de cheltuit și mai greu de verificat”, a declarat Păun.
Cost uriaș al datoriei publice
Profesorul a avertizat că problema majoră rămâne nivelul deficitului și al datoriei publice, care generează costuri tot mai mari cu dobânzile. „Orice sumă de bani pe care o adaugi pe cheltuieli duce deficitul în sus. Iar deficitul înseamnă datorie și dobânzi foarte mari. Suma pe care o plătim pe dobânzi depășește bugetul de la educație sau cheltuielile de capital pe care le facem, ceea ce este aberant.”
El a oferit un exemplu sugestiv pentru a ilustra dimensiunea costurilor: „60 de miliarde de lei înseamnă peste 10 miliarde de euro, adică aproximativ o mie de kilometri de autostradă. Noi anual, din dobânzi, pierdem 1.000 km de autostradă. Este o inconștiență”.
Împrumuturi mai scumpe
Păun a menționat că România a avut un moment favorabil, reușind să se împrumute înainte ca tensiunile internaționale să împingă dobânzile în sus. „Am avut noroc că am reușit să ne împrumutăm aproximativ jumătate din banii de care avem nevoie anul acesta chiar înainte de izbucnirea conflictului. Am obținut dobânzi și scadențe destul de bune. Dacă ratam împrumutul cu o săptămână sau două, totul era mult mai scump și cu scadențe mult mai mici. Asta va fi perioada următoare”, a avertizat economistul.
