Presa rusă în ianuarie: Nicușor Dan, protagonistul a peste 400 de articole despre România
În ultima lună, presa rusă a acordat o atenție semnificativă României și figurilor sale politice, în special în contextul tensiunilor geopolitice din Europa de Est. Datele colectate de platforma de monitorizare media NewsVibe Romania arată că au fost publicate 472 de articole despre România în presa rusă în această perioadă.
Aceste informații reflectă un interes crescut pentru legăturile dintre România, Moldova și Ucraina, cu un accent pe narațiuni anti-occidentale. Subiectele legate de România sunt adesea prezentate indirect, dar frecvent, prin prisma președintelui Nicușor Dan și a aspirațiilor unioniste din Republica Moldova. Tonul predominant al articolelor este neutru, deși cele politice cheie tind spre un ton negativ, portretizând România ca un actor susținut de UE și NATO.
Declarațiile Președintelui Nicușor Dan
Printre cele mai proeminente subiecte legate de România se numără portretizarea președintelui Nicușor Dan, menționat în opt articole majore. Tonul general este mixt, dar predominant negativ, prezentându-l ca un lider ostil Rusiei și Ucrainei, dar moderat în privința unirii cu Moldova. Nicușor Dan a fost citat criticând planul Kievului de reducere a liceelor cu predare în limba română în regiunea Cernăuți, unde trăiesc minorități române. Sursele Lenta.ru, Life.ru, RT russian și News.mail.ru îl descriu ca „osândind” decizia Ucrainei, subliniind „problema serioasă” a discriminării lingvistice la adresa minorităților române, evidențiind astfel efortul Rusiei de a crea diviziuni între România și Ucraina în contextul războiului din Ucraina.
Unirea Republicii Moldovei cu România
Un alt subiect dominant este legat de România ca potențial „anexor” al Republicii Moldova, în urma declarațiilor Maiei Sandu. Acest subiect a fost menționat în peste 20 de articole, iar tonul este vehement negativ, acuzând Bucureștiul de ambiții imperialiste. Publicații precum Iz.ru, News.ru și Vz.ru critică vehement ideea de „аншлюс” (anexare), iar senatorul rus Aleksei Pushkov a numit-o pe Sandu „dușman al propriei republici”. În același timp, Nicușor Dan a respins ideea unui referendum pentru unirea cu Republica Moldova, contrazicând declarațiile Maiei Sandu, iar presa rusă îl portretizează ca pragmatic, evitând „anexarea” promovată de aceasta.
Pasapoarte și Restricții de Călătorie pentru Cetățenii Ruși
Sistemul de Intrare/Ieşire (EES) impus de Uniunea Europeană în spațiul Schengen pentru cetățenii din afara UE a fost, de asemenea, un subiect acoperit de presa rusă, subliniind restricțiile impuse de România pașapoartelor rusești nebiometrice. Aceasta este prezentată ca o discriminare anti-rusă coordonată la nivelul UE. Publicația Life.ru amplifică această narativă, descriind decizia ca pe o măsură ostilă care complică mobilitatea cetățenilor ruși, încadrând România ca participant activ la sancțiunile occidentale.
Tonul General în Presa Rusă
Dintre cele 472 de articole, 400 (85%) au un ton neutru, 68 (14%) negativ și doar unul (0,2%) pozitiv. Totuși, în articolele politice sensibile, tonul devine ostil: România este văzută ca vector al influenței occidentale.
Context Geopolitic și Implicații
Datele relevă o dinamică clară în care discuțiile despre România sunt adesea eclipsate de cele despre Moldova, dar rămân esențiale în narațiunea rusă anti-NATO, poziționând Bucureștiul ca un pion al influenței occidentale în Europa de Est. Nicușor Dan iese în evidență ca o voce moderată, refuzând explicit unirea cu Moldova – un contrast izbitor cu poziția radicală a Maiei Sandu, care susține „lichidarea” republicii în favoarea României.
Acest context reflectă strategia mai largă a Moscovei de a diviza Vestul, exploatând tensiunile dintre România și Ucraina pentru a submina solidaritatea NATO pe flancul estic. În ansamblu, acoperirea media sugerează o campanie hibridă menită să izoleze Moldova pro-occidentală și să discrediteze unirea ca amenințare existențială, consolidând narațiunea rusă a suveranității post-sovietice amenințate de expansiunea UE/NATO.
