România se confruntă cu reacții adverse din partea cetățenilor din cauza măsurilor de diminuare a deficitului
Noul guvern al României, condus de premierul Ilie Bolojan, se pregătește pentru provocări majore în urma implementării unor măsuri drastice menite să reducă deficitul bugetar, cel mai mare din Uniunea Europeană. Printre propunerile care ar putea stârni reacții negative se numără reducerea cu 20% a numărului de funcționari publici, ceea ce ar afecta cel puțin 167.000 de persoane, majorarea taxei pe valoarea adăugată (TVA) și introducerea unei noi taxe pe jocurile de noroc.
Deficitul bugetar al României s-a situat la 9,3% din produsul intern brut (PIB) în 2024, iar necorectarea acestuia ar putea duce la retrogradarea ratingului suveran al țării, ceea ce ar crește costurile împrumuturilor și ar agrava situația economică. De asemenea, România riscă suspendarea fondurilor europene destinate dezvoltării regionale și post-pandemice.
Deși coaliția guvernamentală a fost învestită pe 23 iunie, reacțiile negative au început deja să apară. Funcționarii publici din cadrul biroului prim-ministrului au protestat împotriva proiectului de lege care prevede reducerea bonusurilor și a zilelor libere suplimentare pentru angajații care lucrează în condiții periculoase, determinând guvernul să amâne discuțiile pe această temă și să se angajeze în negocieri cu sindicatele.
Comisia Europeană a solicitat României să reducă deficitul la 2,8% din PIB până în 2030, un obiectiv considerat dificil de atins. În afara reducerii numărului de bugetari, se preconizează introducerea de noi taxe pe jocurile de noroc și creșterea accizelor. Guvernul intenționează să majoreze impozitul pe profit și dividende de la 10% la 16% și să crească TVA-ul pentru lemnele de foc și alte produse energetice de la 5% la 9%, în timp ce alte rate reduse de TVA, cu excepția alimentelor și medicamentelor, ar putea crește la 19%.
Daniel Dăianu, președinte al Consiliului Fiscal, a subliniat că noul guvern trebuie să prezinte o evaluare a impactului măsurilor propuse. Într-un scenariu optimist, aceste măsuri ar putea reduce deficitul bugetar sub 8% din PIB până la sfârșitul anului, iar Dăianu a exprimat încrederea că România va evita o retrogradare a ratingului suveran.
De asemenea, Otilia Nuțu de la Expert Forum a avertizat că măsurile de austeritate vor fi extrem de nepopulare dacă guvernul nu va elimina cheltuielile publice inutile, inclusiv pensiile mari ale foștilor funcționari publici, ceea ce ar putea favoriza o creștere a populismului de extremă dreapta.
În ceea ce privește evaziunea fiscală, o diferență de 8,5 miliarde de euro a fost raportată între veniturile potențiale din TVA și cele colectate de autoritățile fiscale române în 2022, ceea ce reprezintă peste 30% din totalul care ar fi putut fi obținut.
