Peste 136.000 de angajați din afara Uniunii Europene contribuie legal în România
Peste 136.000 de muncitori din afara Uniunii Europene lucrează legal în România, majoritatea în construcții, HoReCa și industrie. Aceștia sunt atrași de salarii mai mari și de proceduri mai accesibile pentru obținerea vizelor, comparativ cu Vestul Europei, conform unui raport al Consiliului Economic și Social (CES).
Cei mai mulți muncitori non-UE provin din Nepal, cu peste 45.000 de persoane, urmați de Sri Lanka, Turcia, Republica Moldova și India. Aproximativ două treimi dintre aceștia locuiesc în București, Ilfov, Constanța, Timiș și Cluj. Această migrație este alimentată de salariile atractive din România și de lipsa acută de forță de muncă, în contextul în care tot mai mulți români refuză anumite tipuri de joburi sau aleg să muncească în străinătate.
Muncitorii străini și impactul lor economic
Circa 64% dintre permisele de ședere acordate cetățenilor din afara UE sunt emise în scop de muncă, ceea ce face ca România să fie una dintre puținele țări din Uniunea Europeană unde doi din trei străini vin pentru a munci. Aproximativ 93% dintre acești muncitori sunt la vârsta activă, între 18 și 64 de ani, iar structura pe gen este dezechilibrată: aproximativ trei sferturi sunt bărbați, concentrați în construcții, industrie și agricultură, în timp ce femeile sunt mai prezente în HoReCa și servicii.
Numărul muncitorilor străini a crescut semnificativ, în special în sectoarele cu deficit de personal. În construcții, numărul angajaților non-UE a crescut de peste trei ori față de 2019, iar în industria ospitalității, creșterea a fost și mai accelerată. Acești muncitori sunt esențiali pentru menținerea activității în multe afaceri, contribuind semnificativ la bugetul statului prin taxele salariale și consum.
Provocări și riscuri pentru muncitorii străini
Mulți dintre muncitorii străini ajung în România deja împovărați de datorii, iar această presiune financiară îi determină să accepte condiții de muncă sub standardele promise. De asemenea, dependența juridică față de angajator poate crea vulnerabilități, iar barierele de limbă și lipsa informațiilor clare despre drepturi fac ca abuzurile să fie mai greu de reclamat.
Discursul public și integrarea migranților
Discursul instigator la ură împotriva migranților a crescut în mediul online, afectând integrarea acestora și încrederea în autorități. Există riscuri ca această forță de muncă să genereze probleme sociale, dacă nu se iau măsuri eficiente pentru integrarea lor.
Nevoia de o strategie clară de integrare
România se confruntă cu o criză demografică accelerată, iar importul de forță de muncă din afara Uniunii Europene devine o soluție necesară în următorii 10–15 ani. Este esențial ca România să dezvolte o strategie coerentă de integrare a muncitorilor străini, pentru a preveni abuzurile și tensiunile sociale, dar și pentru a transforma migrația într-o soluție viabilă pentru criza forței de muncă.
