PERSPECTIVE ÎN ZIUA FED: Investitorii își îndreaptă atenția spre mesajele lui Powell și evoluția leului
PE SCURT: CE TREBUIE SĂ ȘTII ASTĂZI
Canada a transmis o replică dură la Washington, premierul canadian Mark Carney afirmând că „țara nu e de vânzare”, în contextul unor glume recurente despre transformarea Canadei în al 51-lea stat al Americii. Germania are un nou cancelar, Friedrich Merz (CDU), ales în al doilea tur de vot în Bundestag, semnalizând o susținere fragilă chiar de la începutul mandatului. În Yemen, Statele Unite au oprit raidurile împotriva Houthi după o înțelegere privind securitatea maritimă, în timp ce Israelul a bombardat capitala Yemenului ca răspuns la un atac cu rachetă.
SUA și China reiau negocierile comerciale, oficialii americani și chinezi întâlnindu-se în weekend la Geneva pentru a reduce tensiunile tarifare. India a lansat atacuri asupra unor baze militante din Pakistan și Kașmirul controlat de acesta, Pakistanul acuzând un act de război. În sectorul auto, Tesla a pierdut teren în Europa, vânzările scăzând în Germania și Marea Britanie, afectate de concurența tot mai acerbă și imaginea controversată a lui Elon Musk. Donald Trump a anunțat posibile tarife pe produse farmaceutice, afectând optimismul recent legat de politica comercială americană.
Așteptările înainte de întâlnirea de politică monetară a Rezervei Federale (Fed) sunt mari, investitorii așteptând decizia de astăzi. Se estimează că dobânda va rămâne neschimbată, dar accentul va fi pe mesajele legate de impactul tarifelor și incertitudinea economică. La ședința FOMC de pe 7 mai, Fed este așteptată să mențină dobânda de politică monetară la 4,25–4,50%. Conferința de presă a președintelui Jerome Powell va avea loc la ora 21:30, ora României. Fed va adopta o abordare prudentă, fără a semnala o direcție clară a dobânzilor în lunile următoare.
JP Morgan nu se așteaptă la schimbări substanțiale în politica monetară, considerând că Powell va reafirma că Fed este bine poziționată și va aștepta mai multă claritate privind impactul tarifelor impuse de administrația Trump. Deși guvernatorul Waller s-a arătat mai dovish recent, JP Morgan nu vede argumente solide pentru relaxare monetară preventivă. Newsquawk confirmă așteptările pieței, cu doar 2% șanse pentru o reducere de dobândă în mai, dar cu aproximativ 78bps de tăieri incluse în prețuri până la finalul anului.
Mesajele-cheie așteptate de la Fed includ menținerea unei evaluări a pieței muncii ca „solidă” și inflația ca fiind „moderat ridicată”. Morgan Stanley estimează o revizuire în jos a evaluării ritmului activității economice, reflectând încetinirea creșterii din primul trimestru. Riscurile la adresa mandatului dual (inflație și ocupare) vor fi accentuate, fără a introduce ghidaj nou privind momentul unei ajustări.
Powell ar putea avertiza că tarifele impuse de Trump devin un factor major în evaluarea unei potențiale stagflații și că, dacă aceste efecte se transmit în așteptările inflaționiste, Fed va reacționa, dar nu va oferi o direcție clară. Răbdarea și flexibilitatea vor rămâne teme dominante ale conferinței de presă.
Leul sub presiune
Un raport intern JP Morgan sugerează că vânzarea agresivă de titluri în RON este determinată de rezultatul alegerilor și de dezechilibrele fiscale ale României. „Va fi nevoie de un anumit tip de ajustare valutară mai devreme decât mai târziu”, notează analiștii, adăugând că cursul este plafonat la 4,9780 prin intervenția activă a BNR, dar investitorii așteaptă semnale că acest regim va fi abandonat.
Printre punctele esențiale de reținut se numără faptul că fundamentul presiunii pe leu nu este politic, ci fiscal. România se confrunta deja cu un deficit bugetar excesiv, un deficit de cont curent ridicat și o datorie publică în creștere înainte de alegeri, ceea ce erodează încrederea investitorilor. Regimul cursului cvasi-fix devine din ce în ce mai greu de susținut, iar BNR va fi forțată să facă un pas în spate, sugerând JP Morgan că este mai bine să se intre pe RON după ajustare.
Alegerile au accelerat vânzările de obligațiuni, iar creșterea incertitudinii politice a generat o ieșire temporară a capitalului din activele în RON. Presiunea pe leu este rezultatul unei secvențe previzibile: investitorii vând bonduri, convertesc RON în valută, iar BNR trebuie să intervină pentru a susține cursul. Această tensiune nu poate fi menținută la infinit, iar dacă volatilitatea continuă, este posibil ca plafonul cursului să cedeze.
În concluzie, România devine un caz de manual de presiune pe un regim valutar semi-fix într-un context fiscal nesustenabil. Alegerile au grăbit o ajustare care oricum era inevitabilă, iar întrebările-cheie rămân legate de cât de ordonată va fi această tranziție și cât va mai rezista BNR să apere leul.
