Partidele propun soluții pentru diminuarea deficitului: Dragoș Anastasiu subliniază necesitatea ajustării impozitelor
Dragoș Anastasiu, consilier onorific al președintelui României pentru relația cu mediul de afaceri, a declarat, vineri seară, că pentru a reduce deficitul bugetar în 2025 cu 35 de miliarde de RON și anul viitor cu 60 de miliarde de RON, viitorul guvern va trebui „să-și aleagă 28” din cele „aproape 100 de puncte” propuse de partide și specialiști în negocierile pentru reforma bugetară.
Anastasiu a menționat că discuțiile s-au concentrat pe reducerea cheltuielilor statului, inclusiv prin eliminarea privilegiilor, dar a subliniat că aceste măsuri nu ar aduce „foarte mult din PIB”. Finanțatorii României accentuează importanța creșterii taxelor, în contextul în care țara se îndreaptă spre 3% din PIB plătind dobânzi, iar răbdarea finantatorilor a început să se epuizeze.
„Avem niște finanțatori, începând cu UE, care ne spun că trebuie să venim cu niște măsuri fiscale. Fără acestea, riscăm retrogradarea la statutul de «junk»”, a afirmat Anastasiu. El a adăugat că pe 20 iunie România trebuie să prezinte un pachet de reformă fiscală, iar pe 20 iulie acesta trebuie să fie aprobat de Parlament.
Anastasiu a explicat că din cele aproximativ 100 de măsuri discutate, guvernul va trebui să aleagă 28 pentru a atinge obiectivele de reducere a deficitului. El a subliniat că prioritatea ar trebui să fie reducerea cheltuielilor din structurile statului, dar a reiterat că majorarea impozitelor este inevitabilă.
„Reducerea privilegiilor la stat nu va avea un impact semnificativ asupra bugetului. Aceste inechități trebuie eliminate, dar nu vor aduce suficiente economii. Trebuie să ne concentrăm pe ajustările de taxe, chiar dacă acest lucru poate provoca recesiune”, a precizat Anastasiu.
În ceea ce privește investițiile, el a subliniat că România are 14.703 șantiere, dar nu își poate permite toate aceste proiecte. Este necesară prioritizarea acestora pentru a evita blocarea economiei și nedreptățirea antreprenorilor.
Referitor la taxa pe tranzacțiile bancare, Anastasiu a explicat că ideea ar fi de a aplica o mică taxă la un număr mare de tranzacții, dar a menționat că mediul bancar a respins această propunere. De asemenea, a discutat despre necesitatea ca toți românii să contribuie la buget, inclusiv pensionarii, pentru a menține sustenabilitatea financiară a țării.
Anastasiu a conchis că mediul de afaceri nu își dorește o „taxă de solidaritate”, subliniind că cei care câștigă mai mult contribuie deja mai mult și că principala preocupare ar trebui să fie găsirea unor soluții echitabile fără a penaliza excesiv pe cei care muncesc din greu.
