Particularitățile fascinante ale dietei în viziunea creștin-ortodoxă
După încheierea Postului Adormirii Maicii Domnului, creștinii ortodocși intră într-o perioadă de trei luni, cea mai lungă, înainte de începutul Postului Nașterii Domnului din 14 noiembrie. În această perioadă, se respectă zilele de post de miercuri și vineri, precum și sărbătorile Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul (29 august) și Înălțarea Sfintei Cruci (14 septembrie). Postul este esențial în viața creștinului, promovând virtutea cumpătării și subliniind rolul omului ca stăpân al naturii, așa cum a fost stabilit de Dumnezeu.
Practica postului creștin, dezvoltată în zona Mării Mediterane, împrumută caracteristici din binecunoscuta dietă mediteraneeană, având totodată particularitățile sale. În timpul postului, se exclud carnea, ouăle și lactatele, iar în anumite zile nu se consumă nici ulei și vin, având zile în care se ia o singură masă sau zile de post complet.
Evaluarea beneficiilor la finalul postului
Un studiu din 2002 a urmărit efectele postului creștin ortodox asupra sănătății, analizând nivelurile sangvine ale 11 bărbați și 25 de femei din mănăstiri, precum și schimbările survenite după 40 de zile de postire. La finalul perioadei de post, s-a observat o scădere a greutății corporale și a colesterolului, concluzionându-se că „practica religioasă a postului de 40 de zile aduce o îmbunătățire semnificativă a nivelului de lipide plasmatice.” Această concluzie se aplică nu doar posturilor mari, ci și celor mai mici, inclusiv zilelor de miercuri și vineri.
Un articol din 2021 a evidențiat că recomandările Bisericii Creștine Ortodoxe în privința alimentației sunt unice, credincioșii alternând între o dietă mixtă, una vegetariană sau pesco-vegetariană și o dietă vegană în perioadele de post. Dieta vegană, specifică perioadelor de post, include leguminoase (fasole, năut, linte, mazăre), legume, fructe, oleaginoase (nuci, semințe), pâine, paste și orez. În unele zile de post, în Grecia și țările de pe țărmul Mării Mediterane, se pot consuma și fructe de mare.
Postul creștin ortodox generează efecte benefice asupra sănătății fizice și psihice, prin reducerea grăsimilor saturate și creșterea consumului de fibre. Un studiu din 2008 a arătat o creștere a aportului de fier în perioada de post, explicată prin consumul mai mare de leguminoase, legume și fructe proaspete. De asemenea, postul tradițional contribuie la un aport redus de carbohidrați rafinați, favorizând alimentele vegetale integrale și minim procesate.
Masa, un act sacru
Un model dietetic mai strict este observat la monahii din Muntele Athos, unde longevitatea și sănătatea fizică și mentală sunt remarcabile. Acești monahi cred că prepararea și consumarea hranei constituie o oportunitate de apropiere de Dumnezeu. Dieta lor de tip post intermitent, bazată pe alimente vegetale, are capacitatea de a regla procesele de regenerare celulară și de a reduce riscul bolilor cronice.
Mesajul sacru al mesei este subliniat prin liniștea care domnește în timpul ei, călugării concentrându-se exclusiv pe actul mâncării. Masa este considerată un moment sacru, însoțit de rugăciuni de binecuvântare și mulțumire. Această practică spirituală are efecte fiziologice, reducând nivelul de cortizol și favorizând funcția digestivă.
Masa devine astfel un act sacru, aducând creația mai aproape de Dumnezeu, prin transformarea moleculelor din hrană în moleculele noastre prin digestie și absorbție, conectând natura cu divinitatea.
