Parlamentul European solicită suspendarea dreptului de vot al Ungariei în Consiliul UE din cauza încălcării principiilor statului de drept

Parlamentul European solicită suspendarea dreptului de vot al Ungariei în Consiliul UE din cauza încălcării principiilor statului de drept

Parlamentul European (PE) a cerut marţi statelor membre ale Uniunii Europene să continue procedura de retragere a dreptului de vot al Ungariei în Consiliul Uniunii Europene, invocând „colapsul democraţiei, al statului de drept şi al drepturilor fundamentale” din această ţară condusă de premierul conservator Viktor Orban. Eurodeputaţii acuză că Orban se află în fruntea „unui regim hibrid de autocraţie electorală”.

În rezoluţia votată de eurodeputaţi, cu 415 voturi pentru, 193 împotrivă şi 28 de abţineri, aceştia condamnă „eforturile deliberate şi sistematice ale guvernului ungar de a submina valorile fundamentale ale UE”, subliniind că aceste valori „nu sunt o alegere opţională, ci un angajament fundamental asumat în mod liber” de fiecare stat membru al UE. Eurodeputata Tineke Strik, membră a grupului Verzilor şi iniţiatoare a rezoluţiei, a declarat că „prea mult timp guvernele europene au stat cu mâinile încrucişate în timp ce un guvern tot mai autocratic a distrus drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor”.

Textul rezoluţiei menţionează că, deşi retragerea dreptului de vot al unui stat membru în UE necesită un vot în unanimitate, declararea faptului că Ungaria „prezintă un risc clar de încălcare gravă a principiilor fundamentale ale UE” poate avansa cu o majoritate de patru cincimi.

Printre cei aproape 200 de eurodeputaţi care au votat împotrivă s-au numărat şi cei din grupul Patrioţi pentru Europa, grupul impulsionat de Viktor Orban, care a afirmat că „Ungaria este atacată din cauza refuzului său de a oferi arme Ucrainei, de a permite intrarea migranţilor ilegali şi de a introduce ideologia de gen în şcoli”. Grupul a amintit că politica externă, educaţia, politica socială şi familială, protecţia copilului şi sistemul judiciar sunt prerogative ale statelor membre.

Premierul ungar se află în conflict permanent cu Comisia Europeană, care contestă politica suveranistă a acestuia, acuzându-l de încălcarea statului de drept prin acţiuni precum respingerea migranţilor ilegali, limitarea drepturilor comunităţii LGBT sau contestarea întâietăţii deciziilor instanţelor europene faţă de cele emise de instanţele ungare. Refuzul lui Orban de a susţine Ucraina în războiul cu Rusia, precum şi adoptarea unei legislaţii ce restrânge finanţările din străinătate pentru ONG-uri şi presă, au amplificat conflictul cu Bruxelles-ul.

Ca represalii, Comisia Europeană a blocat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) al Ungariei, prin care această ţară are dreptul la granturi în valoare de 5,8 miliarde de euro din planul european de redresare post-pandemie. Bruxelles-ul a activat, de asemenea, în decembrie 2022 noul mecanism de condiţionalitate, ce permite suspendarea fondurilor europene pentru statele membre care încalcă statul de drept, suspendând astfel circa 23 de miliarde de euro din fondurile de coeziune destinate Ungariei. Până la sfârşitul anului 2023, Comisia Europeană a deblocat doar aproximativ o treime din aceste fonduri, în contextul în care Ungaria ameninţa să blocheze ajutorul UE pentru Ucraina.

Ungaria va avea alegeri legislative în primăvara anului viitor, iar partidul conservator Fidesz al lui Orban se confruntă cu ameninţarea din partea partidului pro-european Tisza, creat de Peter Magyar, un fost aliat devenit opozant.