ONU trage un semnal de alarmă: Europa se luptă cu cea mai severă epidemie de febră aftoasă din ultimele decenii
Europa se confruntă cu „cea mai gravă epidemie de febră aftoasă de la începutul secolului”, avertizează Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), subliniind că sunt necesare „măsuri urgente” pentru diagnosticarea şi prevenirea timpurie a acestei boli, precum şi pentru a minimiza impactul acesteia.
Focarele recente de febră aftoasă din Europa, împreună cu apariţia unei tulpini exotice a virusului în Orientul Mijlociu, evidenţiază necesitatea unei detectări timpurii. Boala virală extrem de contagioasă se răspândeşte cu uşurinţă, chiar şi prin vânt, în principal în rândul bovinelor, dar nu prezintă un pericol pentru om.
Prezenţa febrei aftoase este neobişnuită în Europa, care s-a confruntat ultima dată cu o astfel de epidemie în anul 2001. Ungaria, principala ţară afectată în prezent, nu a raportat acest virus timp de o jumătate de secol. Germania a detectat un focar în ianuarie, care a fost pus sub control, însă virusul a apărut în februarie în Ungaria, extinzându-se la mai multe ferme din nord-vestul ţării şi contaminând, de asemenea, Slovacia. Autorităţile din ambele ţări au fost nevoite să sacrifice mii de bovine pentru a controla epidemia.
Epidemia are un impact semnificativ asupra comerţului internaţional, Regatul Unit interzicând deja importul de carne şi produse lactate din ţările europene afectate de virus, precum şi din ţările vecine acestora.
FAO subliniază că „măsurile de biosecuritate trebuie îmbunătăţite pentru a minimiza” impactul virusului, în special după „detectarea recentă a serotipului SAT1 al febrei aftoase în Irak şi Bahrain”, în Orientul Mijlociu. Acest serotip este considerat exotic în Orientul Apropiat şi Eurasia de Vest, generând îngrijorări cu privire la o potenţială răspândire.
Febra aftoasă nu reprezintă o ameninţare pentru sănătatea publică, dar afectează sănătatea animalelor, securitatea alimentară şi productivitatea sectorului creşterii animalelor, putând reduce producţia de lapte şi carne. Animalele infectate prezintă febră, vezicule pe bot şi picioare, iar în timp ce animalele adulte rareori mor din cauza bolii, cele tinere pot suferi de insuficienţă cardiacă bruscă. Virusul poate contamina rapid un număr mare de animale, inclusiv în regiuni care de obicei nu sunt afectate de acesta sau unde nu se practică în mod regulat vaccinarea.
