O revoluție politică cu Trump la conducere: Europa hotărăște să acționeze pe cont propriu, fără întoarcere
O reuniune sobră la Bruxelles a devenit un priveghi pentru o ordine mondială veche de zeci de ani, care se destramă. Liderii europeni s-au reunit joi în capitala Europei, subliniind că nu mai există cale de întoarcere. Acesta a fost mesajul transmis de jurnaliștii de la POLITICO. Deși summitul de urgență a fost convocat ca răspuns la amenințările lui Donald Trump de a confisca Groenlanda, evenimentul s-a transformat într-unul mai puțin dramatic, deoarece președintele SUA a dat înapoi cu 24 de ore înainte. Conștientizarea că Rubiconul post-1945 al Europei a fost trecut a fost cu atât mai frapantă.
Președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Friedrich Merz, cei mai puternici lideri ai UE, au fost uniți în avertismentul că criza transatlantică actuală a catapultat blocul comunitar într-o nouă realitate dură, în care trebuie să îmbrățișeze independența. „Știm că trebuie să lucrăm ca o Europă independentă”, a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la sfârșitul reuniunii de cinci ore.
Deși nu au existat declarații bombastice sau decizii de luat, reuniunea a semnalat o înțelegere tacită că există o ruptură decisivă între vechea ordine și cea nouă, între modul în care a funcționat Occidentul de la al Doilea Război Mondial și ceea ce ne așteaptă în viitor. Amenințările fără precedent ale lui Trump la adresa Groenlandei au acționat ca un avertisment brusc, forțându-i să ia măsuri care ar fi fost de neconceput cu câteva luni în urmă.
„Acesta este momentul Rubicon”, a declarat un diplomat al UE dintr-o țară din flancul estic. „Este o terapie de șoc. Europa nu poate reveni la starea anterioară.” Răspunsul inițial al liderilor UE la criza din Groenlanda – suspendarea acordului comercial UE-SUA, trimiterea de trupe în Groenlanda și amenințarea cu represalii comerciale drastice împotriva SUA – a servit ca un gust al ceea ce ar putea urma.
Liderii au subliniat că răspunsul rapid și unitar nu poate fi unul izolat, ci ar trebui să definească abordarea blocului comunitar față de aproape toate aspectele. „Nu poate fi vorba doar de securitatea energetică sau de apărare, nu poate fi vorba doar de puterea economică sau de dependența comercială, trebuie să fie totul, dintr-o dată”, a spus un diplomat.
O caracteristică cheie a noii căutări a independenței Europei este un grad de unitate care a lipsit mult timp blocului comunitar. Țările din flancul estic, expuse expansionismului Rusiei, au susținut mult timp o credință cvasi-religioasă în NATO, unde SUA garantau apărarea. Acum, Franța nu mai este o excepție. Chiar și țările expuse direct expansionismului Rusiei, precum Estonia, se arată dispuse să se alăture eforturilor de independență.
Estonia a declarat că va lua în considerare trimiterea de trupe în Groenlanda, ca parte a unei „misiuni de evaluare” organizate de NATO. Premierul danez Mette Frederiksen a afirmat: „Când Europa nu este divizată, când suntem uniți și când suntem clari și puternici, inclusiv în dorința noastră de a ne apăra, atunci rezultatele vor fi vizibile.”
Polonia, de asemenea, a ieșit din zona sa tradițională de confort. Premierul Donald Tusk a sugerat utilizarea Instrumentului anti-coerciție al UE, care permite limitarea investițiilor din partea națiunilor amenințătoare. „Avem nevoie de încredere și respect între partenerii noștri, nu de dominație și coerciune. Asta nu funcționează”, a declarat Tusk.
Chiar și în țările nordice, care au practicat comerțul liber, s-a observat o schimbare. Danemarca, Suedia și Țările de Jos au semnalat deschiderea față de represalii împotriva lui Trump. „Aceasta este o nouă eră în care nu vom mai depinde de ei”, a afirmat un diplomat al UE. „Această criză din Groenlanda a fost un test. Am învățat lecția.”
Germania, a cărei cultură politică a fost definită de încrederea în relația transatlantică, pune acum sub semnul întrebării vechile presupuneri. Merz a sugerat că Germania ar putea fi de acord cu o reacție comercială dură împotriva SUA. Diplomații și oficialii UE recunosc că aceste măsuri au contribuit la schimbarea opiniei lui Trump, dar avertizează că sunt necesare decizii dure pe viitor. „Trebuie să ne asumăm agenda noastră”, a adăugat un diplomat. „Ucraina, productivitatea, competitivitatea, securitatea, autonomia strategică. Lecția este să nu spunem nu la toate.”
