O legendă industrială din România își încheie capitolul: falimentul unei fabrici cu tradiție
Tribunalul București – Secția a VII-a Civilă a decis intrarea în faliment a UCM Reșița, una dintre cele mai vechi companii industriale din România, specializată în fabricarea hidroagregatelor și echipamentelor hidromecanice. Această măsură marchează sfârșitul unui lung proces de restructurare și reorganizare, care nu a reușit să redreseze compania, în ciuda intervențiilor statului și a încercărilor de revitalizare prin parteneriate strategice.
În 2023, UCM Reșița a fost preluată de Hidroelectrica, principalul producător de energie hidro din România. La momentul preluării, compania avea o valoare de piață de 59,9 milioane de lei, iar autoritățile sperau că această tranzacție va contribui la redresarea economică. Totuși, situația financiară a continuat să se deterioreze. În 2023, UCM Reșița a înregistrat o cifră de afaceri de 38 milioane de lei, care s-a prăbușit la doar 5,55 milioane de lei în 2024. Deși a raportat un profit de 20,34 milioane de lei în 2024, după o pierdere de 12,4 milioane de lei în anul precedent, această redresare aparentă nu a fost suficientă pentru a evita falimentul.
La sfârșitul anului 2024, compania mai avea doar 38 de angajați, un declin dramatic față de anii anteriori, când UCM Reșița era unul dintre cei mai importanți angajatori din zona Reșița – Anina.
Planurile de reorganizare eșuate
Încă din 2021, UCM Reșița a încercat să evite falimentul printr-un plan de reorganizare, aprobat de Adunarea Creditorilor pe 26 octombrie 2021 și confirmat de judecătorul sindic pe 1 februarie 2022. Scopul acestui plan era restructurarea datoriilor și menținerea activității economice, însă dificultățile financiare și lipsa comenzilor suficiente au împiedicat realizarea acestuia.
Activele și patrimoniul UCM Reșița
În ciuda problemelor financiare, UCM Reșița deține un patrimoniu vast, inclusiv terenuri, clădiri industriale și alte active. Compania are o suprafață totală de 28 de hectare, repartizată pe două platforme industriale: ABC și Câlnicel. De asemenea, UCM Reșița deține proprietăți în afara sferei de producție, printre care se numără Casa de Cultură și Grădinița cu Program Prelungit „Semenic” în Reșița, o garsonieră pe strada Ion Corvin și 239 de apartamente în foste cămine de nefamiliști, precum și Fabrica de Șuruburi din Anina. Acest patrimoniu semnificativ ar putea fi valorificat în cadrul procesului de lichidare a companiei.
O companie cu istorie de peste 250 de ani
UCM Reșița, fondată pe 3 iulie 1771, este una dintre cele mai vechi unități industriale din Europa și cea mai veche din România. De-a lungul timpului, a fost un pionier în industria metalurgică și constructoare de mașini, devenind un jucător esențial în sectorul hidroenergetic românesc după anii 1960, proiectând și construind peste 90% din echipamentele necesare pentru hidrocentralele din țară.
Preluarea de către Hidroelectrica și planurile neîndeplinite
Pe 11 martie 2024, UCM Reșița a fost preluată de UCMH, o nouă entitate creată special pentru această tranzacție, cu asociat unic Hidroelectrica. În luna mai 2024, Hidroelectrica anunța alocarea unui buget de aproximativ 1 miliard de lei pentru Uzina Constructoare de Mașini Hidroenergetice în perioada 2024-2028, însă aceste planuri de investiții nu au mai putut fi implementate din cauza problemelor financiare grave ale companiei.
Intrarea în faliment a UCM Reșița deschide calea pentru lichidarea activelor și încetarea definitivă a activității. Această situație inevitabilă marchează sfârșitul unei ere pentru industria grea din România și ridică semne de întrebare cu privire la viitorul sectorului hidroenergetic, care se baza pe expertiza UCM Reșița.
