O Călătorie Politică: Ascensiunea lui Ilie Bolojan prin Ierarhiile Puterii
Ilie Bolojan a fost desemnat astăzi prim-ministru de către președintele Nicușor Dan, după o carieră impresionantă în care a parcurs treptele puterii de la consilier local la președinte interimar al României. Bolojan a ocupat funcții precum consilier județean, prefect, primar, președinte al Consiliului Județean și președinte al Senatului, demonstrând o capacitate remarcabilă de a implementa reforme eficiente.
În calitate de primar, Bolojan a redus semnificativ numărul angajaților bugetari și a concentrat eforturile pe atragerea fondurilor europene. În perioada în care a fost secretar general al Guvernului Tăriceanu, a dispus eliminarea televizoarelor din birouri, considerând că acestea distrag atenția funcționarilor de la muncă. În ianuarie, a început o reformă în Parlament, care va economisi statului 3,5 milioane de euro anual prin reducerea posturilor la Senat.
Bolojan a fost un membru constant al PNL din 1993 și a preluat conducerea partidului după ce Nicolae Ciucă a obținut un rezultat slab la alegerile prezidențiale din noiembrie 2024. A refuzat să candideze la Cotroceni, considerând că o schimbare a candidatului ar fi dus la destrămarea coaliției de guvernare PSD-PNL-UDMR. Ulterior, a susținut candidatul Nicușor Dan în finala prezidențială.
Durata mandatului său de prim-ministru este limitată până în primăvara anului 2027, conform acordului de coaliție, când PSD va prelua conducerea Guvernului. Bolojan a avut un parcurs academic solid, absolvind Institutul Politehnic și Facultatea de Matematică la Universitatea din Timișoara, înainte de a deveni profesor într-o comună din Bihor.
În 1996, a fost ales consilier local în Aleșd, iar în 2004 a devenit consilier județean în Bihor. A fost numit prefect în același an, când PNL a intrat la guvernare. Bolojan a devenit cunoscut la nivel național datorită eficienței în eliberarea rapidă a pașapoartelor și documentelor auto.
După ce a fost ales primar al Oradiei în 2008, Bolojan a implementat reforme radicale care au dus la reducerea numărului angajaților din primărie cu 30% și la atragerea a 550 de milioane de euro din fonduri europene. A câștigat al doilea mandat de primar cu 66% din voturi, beneficiind de sprijinul politic al alianței USL între PNL și PSD.
În calitate de președinte al Consiliului Județean Bihor, Bolojan a aplicat aceeași strategie de reducere a personalului, economisind resurse semnificative. A fost reales în 2024 cu 57% din voturi, iar în decembrie 2024 a fost ales senator. A devenit președinte interimar al PNL după înfrângerea lui Nicolae Ciucă și a reușit să ridice partidul de la 8,7% la 14% în urma alegerilor parlamentare, plasând PNL ca al doilea partid în coaliția de guvernare.
În calitate de președinte al Senatului, Bolojan a redus numărul posturilor cu 147, generând economii de 3,5 milioane de euro anual. Relația sa cu Klaus Iohannis a fost tensionată, fiind exclus de pe lista liderilor PNL invitați la întâlnirile de la Cotroceni. Bolojan a deschis Palatul Cotroceni pentru public și a desecretizat costurile deplasărilor externe ale lui Iohannis, care au totalizat aproape 23 de milioane de euro.
La începutul lunii martie, Bolojan a fost solicitat să candideze la prezidențiale, dar a refuzat, argumentând că stabilitatea politică este esențială. În urma alegerilor prezidențiale, a susținut pe Nicușor Dan, care a promis că îl va desemna pe Bolojan ca prim-ministru. După negocieri, s-a convenit ca Bolojan să conducă guvernul până în primăvara anului 2027, când PSD va prelua conducerea, cu un an înainte de alegerile locale și parlamentare.
Bolojan a anunțat că viitorul guvern va trebui să adopte măsuri nepopulare pentru a reduce deficitul bugetar de 9,3%, inclusiv creșterea impozitelor, subliniind că nu există soluții simple pentru problemele economice ale țării.
