Numărul adăposturilor antiaeriene din fiecare județ al țării
Şeful Statului Major al Armatei, generalul Gheorghiţă Vlad, a subliniat că Ministerul Apărării Naţionale (MApN) nu este responsabil cu gestionarea adăposturilor antiaeriene, însă consideră că este esențial să se reevalueze acest sistem din motive de siguranţă naţională. Generalul a menționat că, în urma conflictului din proximitatea granițelor României, este crucial să se revizuiască adăposturile existente.
„Ministerul Apărării Naţionale are o evidenţă a acestor adăposturi, dar şi a reţelei de metrou care poate fi folosită în acest scop. Avem, de asemenea, planuri de evacuare pregătite pentru unităţile militare”, a declarat generalul Gheorghiţă Vlad. El a recunoscut că există mult spațiu de îmbunătăţire în acest domeniu.
București și Ilfov, cele mai multe adăposturi de protecție civilă
Conform unui raport al Curţii de Conturi, Bucureştiul şi judeţul Ilfov dispun de cele mai multe adăposturi de protecţie civilă, având un total de 588. Totuși, doar 1 din 3 adăposturi este operaţional. Judeţul Dolj are 213 adăposturi, urmat de Galaţi cu 185, Prahova cu 183, Constanţa cu 114, Bihor cu 96 și Braşov cu 93 de adăposturi.
În contrast, există 7 judeţe care au mai puţin de 8 adăposturi pentru protecţia civililor în caz de conflict armat. Astfel, în Caraş-Severin sunt 8 adăposturi, în Tulcea 6, iar în Dâmboviţa şi Buzău câte 5. Judeţele Vrancea şi Giurgiu au câte 3 adăposturi, iar judeţul Neamţ dispune de un singur adăpost.
Comparativ cu Finlanda
Raportul Curţii de Conturi evidenţiază o discrepanţă semnificativă în ceea ce priveşte numărul adăposturilor. România are de zece ori mai puţine adăposturi pentru protecţia civilă a populaţiei în caz de război, comparativ cu Finlanda, care are o populaţie de aproximativ 6 milioane de locuitori.
