Noua Expoziție Fascinantă la Muzeul de Artă din Constanța
Miercuri, 2 aprilie, ora 16.00, la Muzeul de Artă Constanța va avea loc vernisajul expoziției „Secvențial“, a artistului Ion Achițenie. Invitat în expoziție este sculptorul Bogdan Breza, ceea ce implică alăturarea unui discurs de inspirație sacră și unul profan. La vernisaj va participa criticul de artă Ana Amelia Dincă.
Expoziția lui Ion Achițenie explorează sugestia generală a chipului lui Iisus, diseminată asemeni unei energii. Artistul își propune să evoce lumina dumnezeirii și spectrul energetic al acesteia, depășind simpla idee de reprezentare. Exigențele lui în ceea ce privește imaginea sacră presupun esențializarea expresiei plastice, ideea de rugăciune, lumină și transcendență. Achițenie folosește un spectru cromatic reevaluat, în culori puține, dar cu o forță expresivă care depășește percepția noastră obișnuită.
Simbolul ogivei, specific arhitecturii gotice, este un element recurent în opera sa, utilizat în sens metaforic pentru a denumi lucrări de inspirație religioasă, jucând rolul intercesorului între artist și Cristos. Ion Achițenie percepe Mântuitorul ca un motiv al redefinirii sale spirituale, raportându-se la timpul care va veni sub protecția divină, redată prin perfecțiunea geometrică.
Orizontul intelectual și religios al artistului este unitar și atașat unei substanțe spirituale impalpabile, dar perceptibile prin puterea gândului. Achițenie aduce în contemporaneitate simboluri teologice și ale picturii murale bizantine, conceptualizându-le prin alăturarea arhetipului și a gestului pictural, lăsând iconografia să se redefinească în proiectul său contemporan.
În acest context, lucrarea „Fereastră la Tomis“ ilustrează demersul evolutiv al civilizației tomitane, păstrându-și caracterul istoric prin conformația ogivală, dinspre cele lumești spre tendința de transcendență. Aceste compoziții fac parte din viziunea unitară a artistului, devenind accesibile prin tangența cu credința creștină și raportarea la o anumită entitate culturală.
Sculptura lui Bogdan Breza își are sursele în realismul magic, dar abordează și influențe dadaiste. Breza joacă cu realitatea și imaginația, creând un corpus unde sugestii fantastice susțin discursul poveștilor vizuale. Alăturând structuri vizuale aparent fără legătură, artistul stabilește dialoguri neașteptate între realitate și supranatural, provocând conflicte simbolice și asocieri morfologice, evocând iraționalul și traseul absurd al imediatului.
Realitatea clasică este reconfigurată într-una actuală, iar soliditatea bronzului este înlocuită cu articulări grafice, îmbinând materialul cu imperceptibilul. Breza transformă expresiile plastice bidimensionale în tridimensionale, adaptând însemnele la discursul său artistic. Diversitatea reprezentărilor devine o cercetare de la figurativ la abstract, de la sens la nonsens.
