Nobel 2025: Undele gravitaționale, misterele astrofizicii și „capa invizibilității” – candidați de top pentru Premiul Nobel în Fizică
Teoria ondeletelor, „mantia invizibilităţii” sau ştiinţa din spatele telescopului spaţial James Webb sunt printre cercetările ce ar putea fi recompensate cu Premiul Nobel pentru Fizică, anunțat marți, la ora 11:45 (09:45 GMT), la Stockholm. Aceasta este a doua distincție din acest sezon, după premiul pentru medicină, acordat luni unui trio americano-japonez pentru identificarea celulelor T reglatoare, esențiale în controlul sistemului imunitar.
Mai mulți specialiști consideră că anul acesta se va acorda premiul pentru cercetări la intersecția dintre fizică și matematică. Lucrările matematicienei belgiene Ingrid Daubechies și ale matematicienilor francezi Stéphane Mallat și Yves Meyer asupra ondeletelor, un instrument matematic important pentru analiza semnalelor și imaginilor la diferite scări, sunt foarte apreciate. David Pendlebury, responsabil cu analiza în domeniul cercetării, a subliniat că aceste descoperiri au avut un impact considerabil asupra vieții de zi cu zi, influențând formate precum JPEG și compresia imaginilor.
De asemenea, cercetările au contribuit la optimizarea tratamentelor de radioterapie împotriva cancerului. Yves Meyer a fost laureat al Premiului Abel în 2017 pentru contribuția sa la dezvoltarea teoriei ondeletelor.
Domeniul meta-materialelor este, de asemenea, un favorit, cu cercetătorul britanic John B. Pendry, cunoscut pentru teoria sa privind „mantia de invizibilitate”, care propune o metodă teoretică de deviere a câmpurilor electromagnetice în jurul unui obiect.
Jurnalistul specializat în științe Lars Broström consideră că oamenii din spatele Telescopului Spațial James Webb, care au dezvoltat teorii în anii 1960 și 1970, ar putea fi recompensați. Telescopul, lansat recent, oferă o înțelegere nouă a fizicii, inclusiv descoperirea unor noi tipuri de găuri negre și informații care contestă vechile teorii despre Univers.
Domeniile informației cuantice și algoritmilor sunt, de asemenea, pe lista favoritelor. Multe dintre cercetările inovatoare în acest domeniu au fost realizate în urmă cu câteva decenii și au început să dea roade odată cu dezvoltarea computerelor cuantice și a sistemelor de criptografie cuantică, folosite în securitatea cibernetică pentru criptarea și transmiterea datelor.
Pe lista candidaților se numără matematicianul american Peter Shor, specialistul canadian în criptografie Gilles Brassard, fizicianul american Charles H. Bennett și fizicianul israeliano-britanic David Deutsch. Progresele în astrofizică, în special în formarea galaxiilor, sunt de asemenea vizate, cu cosmologul mexicano-britanic Carlos Frenk, astrofizicianul argentinian Julio Navarro și omul de știință britanic Simon White printre favoriți.
Teoria inflației cosmice, care explică natura actuală a universului prin paradigma Big Bang, este citată de revista Physics World, care pariază pe Alan Guth și Andrei Linde. De asemenea, microscopul cu forță atomică, capabil să producă imagini 3D la o scară extrem de mică, este un alt potențial câștigător, fizicianul elvețian Christoph Gerber fiind o figură cheie în acest domeniu.
Anul trecut, Premiul Nobel pentru Fizică a fost acordat unui duo format din britanico-canadianul Geoffrey Hinton și americanul John Hopfield pentru cercetările lor în domeniul rețelelor neuronale artificiale, esențiale pentru dezvoltarea inteligenței artificiale contemporane.
Premiile Nobel vor fi înmânate laureaților în cadrul unei ceremonii speciale pe 10 decembrie, ziua morții lui Alfred Nobel. Premiul constă într-o diplomă, o medalie de aur și un cec în valoare de 11 milioane de coroane suedeze (aproape un milion de euro).
