Impactul haotic al războiului din Iran asupra economiei mondiale
Războiul declanșat de SUA și Israel împotriva Iranului durează deja de o lună, afectând grav economia globală. De la prețurile petrolului la inflație și zborurile cu avionul, consumatorii suferă din cauza impactului economic generat de conflict. Prețul barilului de petrol s-a stabilizat la peste 100 de dolari, comparativ cu 70 de dolari înainte de război, iar prețurile la benzină din SUA se apropie de 4 dolari pe galon, cel mai ridicat nivel de la invazia Rusiei în Ucraina din 2022.
În țări precum Filipine și India, consumatorii așteaptă ore întregi la coadă pentru combustibil, deoarece guvernele raționalizează rezervele în scădere. În Europa, motorina a depășit 10 lei pe litru în România. Fatih Birol, șeful Agenției Internaționale pentru Energie, a declarat: „Nicio țară nu va fi imună la efectele acestei crize dacă lucrurile vor continua să meargă în această direcție”.
Acest șoc al ofertei de energie amenință să crească inflația, ceea ce ar putea duce la rate ale dobânzii mai mari și, în cele din urmă, la o recesiune. Unii economiști avertizează că ar putea apărea o stagflație în stilul anilor 1970, caracterizată prin prețuri ridicate, economie stagnantă și creștere a șomajului. Războiul afectează și lanțurile de aprovizionare cu mărfuri esențiale, cum ar fi heliul, necesar pentru cipurile semiconductoare, și îngrășămintele, ceea ce ar putea duce la creșterea prețurilor alimentelor.
Președintele american Donald Trump a afirmat că războiul are scopul de a atenua „amenințarea iminentă” reprezentată de rachetele balistice ale Iranului și programul său de arme nucleare, dar Iranul a demonstrat o rezistență notabilă. Durata conflictului va depinde de cât timp va putea rezista economia globală la impactul economic.
Șocul prețului petrolului
Prețurile globale ale petrolului au crescut vertiginos de la începutul conflictului, în principal din cauza închiderii aproape totale a Strâmtorii Ormuz, prin care trece aproximativ 20% din aprovizionarea mondială cu petrol și gaze naturale lichefiate. Portul Fujairah din Emiratele Arabe Unite a suferit, de asemenea, daune, ceea ce a dus la creșterea prețului petrolului la peste 100 de dolari pe baril.
Pentru consumatori, acest lucru înseamnă cheltuieli mai mari la pompă și creșterea facturilor la energie. Unele țări, precum Filipinele și Pakistanul, au implementat măsuri de raționalizare, iar Agenția Internațională pentru Energie a eliberat 400 de milioane de barili din rezerve pentru a atenua volatilitatea economică globală, declarând că războiul creează „cel mai mare blocaj din istoria pieței globale a petrolului”.
Piața financiară
Piețele financiare au început să resimtă efectele conflictului, cu indici majori precum Dow Jones și Nasdaq 100 intrând în teritoriul corecțiilor. Nasdaq 100 a intrat în zona unei corecții, iar indicele S&P 500 a înregistrat a cincea săptămână de pierderi. BCA Research a avertizat că, dacă pierderile vor continua, ar putea exista o motivație puternică pentru Trump să-și regândească strategia de război.
Riscul stagflației
Inflația și recesiunea sunt ambele amenințări reale, iar stagflația reprezintă un scenariu grav, deoarece implică atât inflație ridicată, cât și creștere economică lentă. Torsten Sløk, economist șef la Apollo Global Management, a avertizat asupra stagflației, determinată de riscurile legate de creșterea prețului petrolului. Ultima dată când stagflația a avut un impact semnificativ a fost în anii 1970, afectând profund economia SUA.
Rezerva Federală a SUA ar putea fi limitată în capacitatea sa de a reduce ratele dobânzilor pentru a atenua o recesiune, din cauza riscurilor inflaționiste. Această problemă nu se limitează doar la SUA, ci reprezintă un risc pentru majoritatea țărilor.
Impactul asupra transportului aerian
Industria aeriană a resimțit imediat efectele războiului, cu închiderea spațiului aerian din regiune forțând companiile aeriene să redirecționeze sau să anuleze zborurile. Aeroportul Internațional Dubai a reluat treptat operațiunile, dar multe aeroporturi rămân cu operațiuni limitate. Prețurile combustibilului pentru avioane au crescut, ceea ce a dus la majorarea prețurilor biletelor.
Consecințe asupra altor mărfuri
Pe lângă petrol, alte mărfuri se confruntă cu perturbări ale lanțului de aprovizionare, afectând totul, de la inteligența artificială până la prețurile alimentelor. Sulful, un produs secundar al procesării petrolului, este esențial pentru producția de îngrășăminte, iar orice raționalizare a utilizării acestuia va duce la randamente mai mici ale culturilor și, în cele din urmă, la prețuri mai mari la alimente.
De asemenea, aprovizionarea cu heliu, esențial pentru fabricarea semiconductorilor, este afectată, deoarece Qatarul furnizează aproape o treime din heliul mondial. Acest lucru adaugă o presiune suplimentară asupra industriei de inteligență artificială, care se află într-o continuă expansiune.
