Nicușor Dan se confruntă cu provocări teribile în rolul său de președinte al României
Câștigătorul alegerilor din România, Nicușor Dan, va depune luni jurământul în funcția de președinte al țării și se va confrunta imediat cu o situație extrem de dificilă, având de-a face cu grave probleme economice și o moștenire de conflicte politice. După ce l-a învins pe radicalul de dreapta George Simion în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 18 mai, primarul independent al Bucureștiului, Dan, va începe formarea unui nou guvern, prin discuții cu partidele pro-europene din Parlamentul României. Acest proces, precum și numirea unui nou prim-ministru, ar putea dura câteva săptămâni.
Provocările cu care se va confrunta Nicușor Dan
Noul guvern al lui Dan va avea de rezolvat o serie de probleme extrem de dificile. Formarea unui guvern stabil este o prioritate, iar Dan a declarat că va colabora cu partidele proeuropene din Parlament. Totuși, cel mai mare dintre acestea – Partidul Social Democrat (PSD) – se gândește dacă nu ar fi mai bine să joace rolul opoziției. Dan dorește să-l numească prim-ministru pe respectatul președinte interimar Ilie Bolojan și să-și stabilească ca prioritate reducerea deficitului bugetar la 7,5% din PIB. Dacă PSD refuză să se alăture coaliției de guvernare, aceste obiective vor trebui urmărite probabil de un guvern minoritar, ceea ce ar face noua administrație mai puțin stabilă și mai riscantă pentru investitorii nervoși.
„România riscă o retrogradare a ratingului suveran, se află sub procedura UE pentru deficit excesiv și se confruntă cu probleme grave de încredere a pieței”, a declarat Elena Calistru, cofondatoare și președintă a Funky Citizens, o organizație neguvernamentală din București. „Dan trebuie să-și folosească capitalul politic recent dobândit pentru a facilita reformele fiscale.” Asta înseamnă numirea unui prim-ministru care să poată comanda o majoritate parlamentară axată pe reforme fiscale. „România are nevoie disperată să trimită semnale puternice atât piețelor, cât și Comisiei Europene că este pregătită să pună în aplicare măsuri serioase de disciplină fiscală”, a adăugat Calistru.
Conducerea României în Europa
Cu o populație de 19 milioane de locuitori și o prezență masivă a NATO, România ar trebui să fie un partener vital pentru interesele occidentale, în special la Bruxelles. Dan a declarat că dorește să joace un rol mai „activ” în afacerile UE, inclusiv în negocierea bugetului pe șapte ani al blocului. El susține continuarea ajutorului pentru Ucraina și consolidarea capacităților de apărare autonome ale UE. „Abordarea analitică a lui Dan s-ar putea dovedi valoroasă în aceste negocieri complexe, într-un moment în care Europa de Est devine din ce în ce mai importantă pentru arhitectura de securitate europeană”, a declarat Calistru.
Otilia Nuțu, analist de politici publice la think tank-ul Expert Forum din București, a declarat că este timpul ca România să aibă „o voce mai puternică” la Bruxelles. „România este un stat membru important al UE și ar trebui să jucăm un rol mult mai activ decât am făcut-o până acum”, a spus Nuțu. „Președintele trebuie să declare clar că victoria Ucrainei în război este o chestiune existențială pentru noi.” Acest lucru ar trebui să includă insistarea asupra confiscării activelor rusești înghețate și transferul acestora către Ucraina pentru a finanța apărarea și reconstrucția.
Restabilirea încrederii în democrație
Dan a declarat că dorește să reînvie încrederea națiunii în democrație, care a suferit o lovitură dezastruoasă după anularea alegerilor prezidențiale de anul trecut. Această sarcină va include combaterea corupției, numirea unor noi judecători și procurori puternici și ruperea dominației partidelor politice consacrate asupra modului în care funcționează politica. Politica din România este percepută ca o activitate coruptă, iar Oana Popescu-Zamfir, fostă consilieră guvernamentală în România, a afirmat că „rămâne de văzut cum va reuși Nicușor Dan să colaboreze cu partidele, dar a făcut-o în calitate de primar.”
Dan a subliniat că există „presiune din partea societății” asupra „vechii clase politice” pentru a reforma modul în care funcționează după ani de eșecuri. „Cred că au înțeles că trebuie să schimbe ceva, unele lucruri importante”, a spus el.
