Nicușor Dan: Mineritul la Roșia Montană nu mai este viabil cu tehnologia actuală
Preşedintele Nicuşor Dan, aflat luni în vacanţă la Roşia Montană, a declarat că, având în vedere tehnologia actuală, nu susţine exploatarea minieră a rezervelor de aur din localitate. Într-un interviu acordat presei, el a fost întrebat dacă mai vede Roşia Montană ca destinaţie de minerit sau ca o opţiune turistică. Nicuşor Dan a răspuns clar: „fără minerit, cu tehnologia de azi”.
„Asta e o chestiune de tehnologie. Dacă vorbim de aur şi de tehnologia din ziua de azi, e exclus mineritul, ca să fie foarte clar. Adică, pentru nivelul de resurse pe care îl avem aici şi tehnologia pe care o avem azi, nu se poate face minerit decât distrugând tot şi nu se poate asta. Potenţialul identitar, dincolo de economic, e mult mai mare păstrând decât răzând totul”, a afirmat el.
Preşedintele a adăugat că, în viitor, cu noi tehnologii, situaţia s-ar putea schimba: „dacă peste 50 de ani o să fie nişte tehnologii, cu atât mai bine”.
În timpul vizitei sale, Nicuşor Dan a vizitat Galeriile romane din Roşia Montană şi s-a întâlnit cu voluntari ai campaniei „Adoptă o Casă la Roşia Montană”. El a menţionat că nu mai fusese în această zonă de când fetiţa sa avea trei luni și a remarcat progresele înregistrate, precum mici lucrări de restaurare și dezvoltarea unor locaţii de cazare şi restaurante.
„Evident, localitatea are un potenţial mult mai mare decât cel de acum şi are nevoie de o strategie care să vină, cred, că de la nivel naţional”, a subliniat preşedintele.
Peisajul cultural minier Roşia Montană a fost inclus în 27 iulie 2021 în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, recunoscând astfel valoarea sa universală excepţională. Acesta este fundamentat pe patru dintre cele şase criterii culturale stabilite prin Convenţia Patrimoniului Mondial, incluzând complexul subteran minier al antichităţii romane, zonele de exploatare a minereului, zonele de locuit, zonele sacre şi necropolele.
În subteranul Roşiei Montană se află peste 150 de kilometri de galerii, documentând cel mai vast sistem de exploatare minieră auriferă de epocă romană cunoscut până în prezent. De asemenea, există un amplu sistem de exploatare de epocă modernă (sec. XVII-XVIII) realizat cu praf de puşcă, completat de exploatările cu dinamită de epocă contemporană (sec. XIX-XX).
Specialiştii estimează că minele de la Roşia Montană au fost exploatate cu 150 de ani înainte de ocuparea Daciei de către romani, iar studiile arată că rezervele dovedite ale zăcământului se ridică la 323 de tone de aur şi peste 1.600 de tone de argint.
