Negocierile UE-India s-au încheiat: Ce aduce „acordul suprem” și cum va influența România?
Uniunea Europeană și India au anunțat pe 27 ianuarie că au finalizat negocierile pentru un acord de liber schimb, discutat timp de aproape două decenii. Acordul va reduce semnificativ tarifele vamale și va deschide piața indiană, cea mai populată țară din lume, pentru companiile europene. Ursula von der Leyen, șefa Comisiei Europene, a numit acest acord „mama tuturor acordurilor”, iar premierul indian Narendra Modi a subliniat că parteneriatul economic ar implica economii care cumulează aproximativ un sfert din PIB-ul global.
Ce prevede acordul
Conform informațiilor prezentate de Comisia Europeană, India va elimina sau reduce tarifele pentru aproximativ 96% din importurile din Uniunea Europeană, în timp ce UE va elimina tarifele pentru circa 90% din produsele importate din India. Un sector cheie este industria auto, care a fost tradițional bine protejată de autoritățile indiene. Tarifele pentru autoturismele europene, care pot ajunge până la 110%, vor fi reduse treptat la 10%. De asemenea, acordul introduce o cotă anuală de 250.000 de autoturisme care vor putea beneficia de acest tarif redus.
În sectorul agroalimentar, acordul prevede reduceri semnificative pentru vinurile europene, tarifele actuale de 150% urmând să scadă la 75% într-o primă etapă și ulterior la 20%.
De ce este numit „mama tuturor acordurilor”?
Dimensiunea pieței indiene este principalul motiv pentru care acest acord este considerat atât de important. India, fiind cea mai populată țară din lume, oferă o mare piață potențială. Sergiu Delcea, expert în relații internaționale, subliniază că acest acord poate părea mai semnificativ decât cel semnat recent cu Mercosur, deoarece India nu este doar legată de agricultură, ci și de sectoare industriale și de servicii avansate.
Totuși, Alexandru Georgescu consideră că eticheta de „mama tuturor acordurilor” este o strategie de marketing politic, menționând că elemente esențiale precum protecția investițiilor au fost excluse din acest acord, fiind mutate pe o agendă separată de dialog strategic UE-India până în 2030.
Context geopolitic
Acordul UE-India a fost finalizat într-un climat de comerț global tot mai fragmentat, accelerat de revenirea protecționismului american și de instabilitatea relațiilor comerciale dintre Statele Unite și partenerii lor. Washingtonul a impus tarife ridicate asupra unor mărfuri din India, iar un acord comercial bilateral între SUA și India a eșuat anul trecut.
Ce are România de câștigat
România ar putea beneficia semnificativ din acest acord, în special în industria auto și în sectorul componentelor auto. Georgescu a subliniat că liberalizarea comerțului va deschide oportunități pentru mașinile din segmentul de cost redus și mediu, unde România s-a consolidat în ultimii ani. De asemenea, România ar putea deveni un furnizor de componente auto, exemplificând cu compania Nemak, care a investit recent în România prin preluarea fabricilor de componente din aluminiu.
În sectorul agroalimentar, oportunitățile se află în zona produselor premium, având în vedere că clasa de mijloc din India, deși încă redusă, crește rapid și are un apetit tot mai mare pentru produse europene de calitate. Pe de altă parte, eliminarea tarifelor ar putea duce la prețuri mai mici pentru medicamente generice importate din India, având un impact direct asupra consumatorilor români.
Cât de pregătite sunt firmele românești pentru acest acord
Experții sunt de părere că, deși oportunitățile sunt evidente, firmele românești nu sunt pe deplin pregătite să le valorifice. Georgescu a menționat aversiunea la risc, subcapitalizarea și lipsa de experiență pe piețe complexe ca fiind obstacole semnificative. Delcea a adăugat că IMM-urile care reușesc să reziste competiției internaționale sunt, de obicei, solide, dar succesul lor depinde de sprijinul instituțional și de capacitatea statului de a implementa clauze de protecție.
Acordul aduce și riscuri, în special pe piața muncii, unde mobilitatea forțată a forței de muncă ar putea provoca distorsiuni. În industria auto, România se află într-un segment vulnerabil, nefiind lider pe produsele high-end sau electrice, unde India ar putea deveni competitivă.
Pe termen scurt, România poate beneficia de creșterea comerțului UE-India, dar pe termen lung, impactul va depinde de strategia națională. Dacă România implementează politici țintite pentru transfer tehnologic și creșterea valorii adăugate, ar putea câștiga în mod semnificativ; în caz contrar, creșterea va rămâne limitată la volume, fără a adăuga valoare în economie.
