NATO își propune o ripostă fermă în fața războiului hibrid al Rusiei
NATO ia în considerare măsuri mai proactive ca răspuns la escaladarea războiului hibrid al Rusiei, incluzând atacuri cibernetice, operațiuni de sabotaj și încălcări ale spațiului aerian. Aceste măsuri ar putea culmina cu un potențial „atac preventiv” asupra țintelor rusești, conform declarațiilor amiralului Giuseppe Cavo Dragone, președintele Comitetului Militar al NATO.
Dragone a afirmat că alianța își reevaluează poziția tradițional reactivă, în contextul în care Europa se confruntă cu o creștere a incidentelor hibride legate de Rusia. Printre acestea se numără sabotarea cablurilor submarine din Marea Baltică, intruziuni cibernetice pe scară largă și activitatea dronelor în apropierea frontierelor aliaților. „Studiem totul… În ceea ce privește domeniul cibernetic, suntem destul de reactivi”, a spus Dragone. „Ne gândim să fim mai agresivi sau proactivi în loc să fim reactivi.”
El a subliniat că răspunsurile cibernetice ofensive sunt cea mai simplă opțiune, având în vedere că multe state membre dispun de capacități de acest tip, însă represaliile pentru sabotaj fizic sau incursiuni cu drone ar fi mai complexe. „O lovitură preventivă” ar putea, în anumite circumstanțe, să fie clasificată ca o acțiune defensivă, a adăugat el, menționând provocările legate de cadrul juridic și jurisdicțional.
Mai mulți diplomați aliați, în special din Europa de Est, au îndemnat NATO să renunțe la abordarea sa în mare parte reactivă și să adopte măsuri care să impună costuri tangibile Moscovei. Un diplomat din țările baltice a declarat: „Dacă tot ce facem este să continuăm să fim reactivi, nu facem decât să invităm Rusia să continue să încerce, să ne facă rău.”
În ciuda acestor îngrijorări, oficialii NATO subliniază succesele, cum ar fi operațiunea Baltic Sentry, menită să protejeze infrastructura subacvatică critică. Patrulele maritime și aeriene comune, implicând nave, aeronave și drone navale, au împiedicat repetarea incidentelor de tăiere a cablurilor, înregistrate în 2023 și 2024, de către nave legate de flota fantomă a Rusiei. „De la începutul operațiunii Baltic Sentry, nu s-a întâmplat nimic. Asta înseamnă că această măsură de descurajare funcționează”, a declarat Dragone.
În contextul amenințării crescânde reprezentate de Rusia, Emmanuel Macron a anunțat recent reintroducerea serviciului militar voluntar în Franța, aproape trei decenii după abolirea serviciului militar obligatoriu. Generalul Fabien Mandon, șeful Statului Major al Armatei Franceze, a avertizat că Franța trebuie să fie pregătită „să-și piardă copiii” și că Rusia „se pregătește pentru o confruntare cu țările noastre până în 2030”.
În același timp, Suedia analizează achiziționarea de rachete balistice și de croazieră cu rază lungă de acțiune, având în vedere prognozele de creștere a amenințării militare din partea Moscovei în următorii cinci ani. Rachetele ar putea atinge ținte aflate la o distanță de până la 2.000 de kilometri, oferind Suediei capacitatea de a lovi adânc în teritoriul rus. Șeful Statului Major al Apărării, Carl-Johan Edström, a afirmat că aceste rachete vor fi utilizate doar în cazul unui atac rus asupra NATO, invocând articolul 5 privind apărarea colectivă.
