Motivul pentru care arta devine o pradă preferată a crimei organizate
În 2024, piața globală de artă a atins o valoare estimată de 57,5 miliarde de dolari (49,5 miliarde de euro) în vânzări, conform raportului Art Basel și UBS Art Market Report 2025. Aceasta subliniază importanța artei ca o clasă de active. Deși arta este asociată cu motivații nobile și patrimoniu, natura sa opacă și evaluările subiective o fac vulnerabilă la exploatarea de către organizațiile criminale pentru spălarea banilor.
Experții estimează că între 2% și 5% din PIB-ul global este spălat anual. Spălarea banilor prin intermediul artei este o metodă care capătă popularitate datorită lipsei de transparență și a mecanismelor de evaluare subiective. Aceasta face ca piața de artă să fie una dintre cele mai puțin reglementate în ceea ce privește eforturile de combatere a spălării banilor. După traficul de droguri și arme, comerțul cu opere de artă se clasează ca cea mai profitabilă sursă de finanțare a activităților ilegale.
Un exemplu semnificativ a avut loc în 2007, când un tablou de Jean-Michel Basquiat a fost declarat la vamă cu o valoare de doar 100 de dolari, deși valoarea sa reală era de 8 milioane de dolari. Această tranzacție a fost parte a unei scheme de spălare de bani orchestrate de un fost bancher brazilian.
Procesele de spălare a banilor
Spălarea banilor se desfășoară în trei etape: investiție, stratificare și integrare. În etapa de investiție, infractorii cumpără opere de artă cu bani cash și apoi le revând, solicitând plata prin transfer bancar de la noul cumpărător. Aceasta implică adesea mituirea persoanelor din interiorul galeriilor, caselor de licitații sau porturilor libere.
Stratificarea presupune mutarea banilor prin mai multe conturi pentru a-i ascunde. Piața de artă este deosebit de atractivă în această etapă, datorită speculațiilor care pot determina creșteri iraționale ale prețurilor operelor de artă. În cele din urmă, integrarea implică reinvestirea banilor spălați în active legale, adesea prin intermediul unor companii fantomă.
Vulnerabilitățile pieței de artă
Piața de artă prezintă multiple vulnerabilități, cum ar fi vânzările private la case de licitații, tranzacțiile digitale în criptomonede și utilizarea porturilor libere. Producerea de opere contrafăcute sau vânzarea de opere furate generează fonduri propice pentru spălare. De exemplu, în 2024, autoritățile au confiscat peste 2.000 de opere de artă contemporană contrafăcute în cadrul unei operațiuni care a implicat Spania, Franța, Italia și Belgia, având o pierdere estimată la 200 de milioane de euro.
Un alt risc apare în cazul vânzărilor private, unde proveniența și identitatea vânzătorului sunt rareori făcute publice. Această lipsă de transparență facilitează spălarea banilor, ascunzând originea și istoricul proprietății operelor de artă. Companiile fantomă sunt adesea utilizate pentru a achiziționa opere de artă, ascunzând astfel adevăratul beneficiar.
Reglementări și măsuri de combatere
Cadrul de reglementare pentru piața de artă a evoluat recent, cu standarde mai stricte. În Uniunea Europeană, a șasea directivă privind combaterea spălării banilor a extins cerințele pentru profesioniștii din piața de artă, obligându-i să verifice identitatea clienților și să monitorizeze tranzacțiile care depășesc 10.000 de euro. În SUA, proiectul de lege privind integritatea pieței de artă impune obligații specifice sectorului de artă în acest sens.
Muzeele joacă un rol crucial în sensibilizarea publicului, iar în 2024, o expoziție din Milano a prezentat opere de artă legate de crima organizată pentru a evidenția problema traficului internațional de artă.
Piața de artă, cu complexitatea și opacitatea sa, rămâne un teren fertil pentru spălarea banilor. Deși reglementările recente reprezintă un progres, ele rămân insuficiente pentru a depăși punctele slabe ale lanțului valoric al artei, cum ar fi lipsa de transparență și lacunele de reglementare. Este esențial ca autoritățile publice să își consolideze acțiunile pentru a stabili o cultură a transparenței și responsabilității în acest domeniu.
