Motivările din spatele prescripției: perspectivele judecătorilor consultați de CSM
Majoritatea judecătorilor care au răspuns chestionarului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) consideră că pasivitatea Parlamentului, durata urmăririi penale și deciziile Curții Constituționale (CCR) au dus, de cele mai multe ori, la prescripția răspunderii penale. Schimbarea completurilor de judecată este percepută ca o cauză semnificativă a prescripției de către un număr mic dintre judecătorii respondenți. În schimb, majoritatea consideră că volumul mare de muncă și deficitul de personal sunt principalele probleme din sistem.
CSM a transmis pe 23 decembrie prima analiză a chestionarului aplicat judecătorilor, care a inclus 20 de întrebări, 17 cu răspunsuri ce pot fi centralizate automat și 3 cu răspunsuri deschise. Judecătorii au evaluat mai multe cauze posibile care au dus la intervenirea prescripției răspunderii penale, acordând 5 posibile calificative: 1 – nu este cazul; 2 – impact redus; 3 – impact mediu; 4 – impact ridicat; 5 – impact foarte ridicat.
Conform CSM, principalele cauze care au avut un impact ridicat sau foarte ridicat asupra intervenirii prescripției răspunderii penale sunt: pasivitatea Parlamentului, durata urmăririi penale și deciziile CCR. Judecătorii au perceput modificările nelegitime sau nejustificate aduse componenței completului ca fiind pe ultimul loc, ceea ce întărește concluzia că există o percepție greșită în rândul publicului, afectând credibilitatea justiției.
Referitor la problemele din justiție, judecătorii au acordat calificative de la 1 la 5 (1 – impact foarte redus; 5 – impact foarte ridicat). O proporție covârșitoare a judecătorilor a apreciat că volumul ridicat de activitate și lipsa normării activității sunt probleme reale ce afectează actul de justiție. De asemenea, peste 50% dintre judecători consideră că practicile administrative ale autorităților publice care generează inflația de cauze și neimplementarea unor propuneri de eficientizare a activității judiciare sunt alte probleme ce afectează instanțele.
Judecătorii semnalează că schemele de judecători și de grefieri insuficiente afectează activitatea instanțelor, având în vedere numărul ridicat de cauze. Blocarea concursurilor de recrutare în justiție pentru anii 2025–2026 este o problemă suplimentară care agravează situația existentă. Lipsa asistenților judecătorilor într-o schemă suficientă pentru toate gradele de jurisdicție, lipsa unor sedii adecvate și săli de judecată insuficiente sunt alte neajunsuri constatate de peste 60% dintre judecători.
CSM a constatat o scădere constantă a atractivității profesiei de judecător, reflectată în statisticile anuale aferente concursurilor de admitere la Institutul Național al Magistraturii. Această tendință riscă să afecteze calitatea actului de justiție, în condițiile în care absolvenții cu rezultate de vârf ai facultăților de drept se orientează către alte cariere juridice.
1.808 judecători au completat câmpul liber oferit în chestionar, indicând până la trei probleme reale ale sistemului judiciar care sunt insuficient abordate. Peste 98% dintre judecătorii care au participat la chestionar au resimțit în ultimul an o campanie publică împotriva justiției, iar 67% dintre ei sunt de acord cu pozițiile publice ale CSM. 2.583 de judecători din România, reprezentând peste 56% din totalul celor în funcție, au răspuns la chestionar, iar aproape jumătate dintre aceștia au optat pentru anonimat pentru a-și expune părerea. CSM a anunțat că aceasta a fost cea mai mare consultare, cu un grad de participare care a depășit cel de acum 7 ani.
