Moscova celebrează legătura istorică cu Serbia în urma sprijinului umanitar oferit pentru zona Kursk
Serbia a oferit Rusiei ajutor umanitar în valoare de 472 de milioane de ruble (aproape 6 milioane de dolari) pentru regiunea Kursk, afectată de război, a anunțat Ministerul rus de Externe. Moscova a interpretat acest gest ca o expresie a „frăției vechi de secole” și a subliniat „strânsele legături dintre țările și popoarele noastre”.
Decizia Serbiei scoate în evidență echilibrul delicat pe care țara îl menține între aspirațiile sale de aderare la Uniunea Europeană și legăturile istorice cu Rusia. Regiunea Kursk a fost scena unei ofensive fără precedent din partea Ucrainei în august 2024, atunci când trupele ucrainene au surprins Moscova, capturând aproximativ 1.300 de kilometri pătrați în primele luni.
Operațiunea a fost concepută pentru a distrage trupele ruse de pe frontul din estul Ucrainei și pentru a zădărnici planurile Rusiei de a invada regiunea Sumî, situată în nord-estul Ucrainei, la granița cu Kursk. Armata Rusiei, întărită de 12.000 de soldați nord-coreeni, a contraatacat în primăvara acestui an, recucerind cea mai mare parte a teritoriului pierdut și avansând în zonele de graniță ale regiunii Sumî.
Conform comandantului-șef al Ucrainei, Oleksandr Sîrski, Rusia a suferit pierderi semnificative, aproximativ 80.000 de soldați fiind uciși sau răniți în timpul operațiunii de la Kursk, până în iulie 2025. De asemenea, regiunea Kursk este utilizată de Moscova pentru lansarea de atacuri cu drone asupra orașelor ucrainene.
Ministerul rus de Externe a precizat că fondurile oferite de Serbia au fost transferate pe 8 octombrie către Fondul pentru Dezvoltarea Regiunii Kursk. Deocamdată, Belgradul nu a comentat despre această informație.
Controversele privind rolul Serbiei în războiul ruso-ucrainean continuă. În luna mai, serviciile de informații ruse au acuzat Serbia că ar fi furnizat arme Ucrainei, afirmație negată de autoritățile de la Belgrad. O investigație din 2024 a arătat că muniția sârbească a ajuns în Ucraina prin intermediari terți, implicând ambele părți ale conflictului.
Deși Belgradul a menținut asistența umanitară pentru Kiev și și-a exprimat disponibilitatea de a sprijini reconstrucția postbelică, Serbia a refuzat să impună sancțiuni Moscovei, în ciuda statutului său de candidat oficial la aderarea la Uniunea Europeană din 2012.
