Moody’s Analytics: România trebuie să intervină rapid pentru a sprijini tăierile bugetare
Războiul comercial declanșat de Donald Trump reduce perspectivele de creștere în România, Ungaria și Republica Cehă, iar deficitele bugetare din Polonia și România ating deja cele mai ridicate niveluri din UE, conform unei evaluări a Moody’s Analytics. Instituția avertizează că România ar trebui să acționeze „foarte urgent” pentru a accelera reducerile bugetare.
Europa Centrală dispune de un spațiu fiscal limitat pentru a compensa impactul economic al tarifelor, având în vedere nivelurile ridicate ale deficitului în majoritatea țărilor din regiune, care este dependentă de exporturi și trebuie să găsească noi motoare de creștere pe fondul unei economii mondiale zguduite.
Deși exporturile directe către SUA sunt reduse, Europa Centrală rămâne una dintre regiunile cele mai dependente de comerț din Uniunea Europeană, cu exporturile de bunuri reprezentând între 75,5% în Slovacia și 39,4% în Polonia, toate peste media UE de 34,2%. Tarifele impuse de SUA afectează perspectivele economice pentru Europa, crescând riscurile de recesiune și diminuând perspectivele de creștere în Republica Cehă, România și Ungaria.
Gaurav Ganguly, șeful departamentului EMEA Economic Research de la Moody’s Analytics, a declarat că retragerea Statelor Unite în izolaționism pune o presiune uriașă asupra economiei globale, în special asupra țărilor expuse la sistemul comercial global. Este esențial ca aceste țări să găsească noi piețe de export și parteneri, promovând exporturile, stabilind noi alianțe comerciale și atrăgând investiții străine.
Ganguly a subliniat că mediul politic și tarifar generează probleme structurale mari pentru creștere, avertizând că, dacă țările nu abordează aceste provocări, vor avea de suferit pe termen mediu, nu doar pe termen scurt. Războiul din Ucraina, creșterea cheltuielilor de apărare și alegerile au contribuit la creșterea împrumuturilor în Europa Centrală, cu Polonia și România înregistrând cele mai mari deficite bugetare din UE-27.
Ganguly a menționat rigiditatea cheltuielilor în Polonia, care pune presiune asupra eforturilor de consolidare fiscală. Deși nivelurile de îndatorare în Polonia și România sunt sub media UE, costurile datoriei Poloniei ca procent din PIB s-au dublat din 2021, iar factura dobânzilor din România a crescut la 2,3% din PIB.
România se află într-o situație mai îngrijorătoare, cu un deficit bugetar de 9,3% din PIB anul trecut, depășind chiar și nivelul din timpul pandemiei de COVID-19. Cifrele din primul trimestru arată o adâncire a decalajului pe baza anuală. Ganguly a avertizat că, dacă guvernul nu acționează urgent pentru a spori consolidarea fiscală, deficitul bugetar va continua să se înrăutățească, estimând o valoare de 8,4% din PIB în acest an și 7,1% în 2026.
În contrast, Ungaria a reușit să își reducă deficitul anul trecut, în ciuda celor mai mari cheltuieli cu dobânzile din UE, continuând reducerile impozitului pe venit înainte de alegerile din 2026, chiar și în contextul riscurilor la adresa creșterii și a inflației ridicate.
