Ministrul Culturii din Serbia, sub lupa justiției pentru controversatul proiect al unei „Trump Tower” în Belgrad
Miercuri, la Belgrad, a început un proces în care ministrul Culturii, Nikola Selakovic, și alți trei inculpați sunt judecați pentru presupuse ilegalități legate de aprobarea unui proiect hotelier asociat cu Jared Kushner, ginerele președintelui american Donald Trump. Selakovic a renunțat la imunitatea ministerială, permițând astfel desfășurarea procedurii judiciare împotriva sa. În fața tribunalului, acesta a fost întâmpinat de zeci de manifestanți care l-au huiduit.
Procuratura pentru combaterea criminalității organizate îi acuză pe Selakovic și pe ceilalți inculpați de abuz de putere și fals în acte oficiale, acuzații ce vizează eliminarea din patrimoniul cultural a sitului propus de Kushner. Niciunul dintre acuzați nu și-a recunoscut vinovăția. Selakovic a declarat în fața instanței: „Nu înțeleg de ce infracțiune sunt acuzat.” El este primul ministru în exercițiu judecat în Serbia într-un dosar penal în ultimele decenii.
Proiectul controversat
Proiectul, suspendat în mai anul trecut, prevede demolarea sediului din centrul Belgradului al fostului stat-major al armatei iugoslave, pentru a face loc unui hotel de lux care urma să fie construit de Kushner. Au fost formulate acuzații conform cărora eliminarea statutului de „clădire protejată” al fostului sediu s-ar baza pe un document falsificat. Localnicii au denumit noua construcție (acum suspendată) „Trump Tower”, inspirată de modelul clădirii de lux din New York.
Firma Affinity Partners a lui Kushner a semnat în 2024 un contract de concesiune pe 99 de ani cu guvernul sârb pentru reamenajarea sitului menționat. Kushner a fost primit de mai multe ori de președintele Serbiei, Aleksandar Vucic. Un purtător de cuvânt al Affinity a declarat că „proiectele ample trebuie să unească, nu să dezbine, iar din respect pentru poporul sârb și pentru orașul Belgrad ne retragem candidatura și ne retragem deocamdată din proiect.”
Un subiect sensibil
Subiectul este sensibil în Serbia, deoarece unele clădiri bombardate în 1999, în campania aeriană a NATO condusă de Statele Unite pentru a forța încetarea războiului din Kosovo, sunt considerate exemple unice de brutalism din punct de vedere arhitectural. Vucic și miniștrii de la Belgrad au criticat în repetate rânduri parchetul în legătură cu dosarul respectiv, dar și cu cel legat de prăbușirea în noiembrie 2024 a acoperișului gării din Novi Sad, soldată cu 16 morți. Opinia publică sârbească este împărțită între susținătorii și contestatarii președintelui.
