Măsuri stricte împotriva agresorilor: Retragerea plângerii penale nu mai este o opțiune în cazurile de violență domestică
Camera Deputaților a adoptat un proiect de lege inițiat de Alina Gorghiu, care modifică Legea pentru prevenirea și combaterea violenței domestice și completează Codul penal. Printre măsurile noi se numără faptul că ordinul de protecție se prelungește automat până la soluționarea cererii în primă instanță, plângerea penală nu mai poate fi retrasă în cazurile de violență domestică, iar retragerea plângerii pentru loviri sau alte violențe nu mai are efecte atunci când agresorul este membru de familie.
Proiectul prevede ca, în cazul înaintării ordinului de protecție provizoriu, durata inițială pentru care a fost dispus se prelungește de drept până la soluționarea în primă instanță a cererii pentru emiterea ordinului de protecție. Procurorul va comunica acest lucru de îndată unității de poliție care a înaintat ordinul de protecție provizoriu, care va lua măsuri pentru informarea imediată a persoanelor implicate.
Actul normativ are ca scop descurajarea faptelor de violență domestică, majorând limitele de pedeapsă în cazul agresorilor care recidivează. Dacă faptele sunt săvârșite de o persoană care a mai comis anterior o infracțiune de încălcare a măsurilor dispuse prin ordinul de protecție, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu jumătate.
La expirarea duratei măsurilor de protecție, persoana protejată poate solicita un nou ordin de protecție dacă există indicii că, în lipsa măsurilor de protecție, viața, integritatea fizică sau psihică ori libertatea acesteia ar fi puse în pericol.
Inițiatoarea proiectului, Alina Gorghiu, a explicat că această lege aduce schimbări esențiale, fiecare răspunzând unor vulnerabilități reale constatate în practică. Ordinul de protecție provizoriu va fi automat prelungit până la soluționarea cererii în primă instanță, asigurând continuitatea protecției. De asemenea, mai multe instituții vor putea depune cererea de ordin de protecție în numele victimei, inclusiv procurorul și autoritățile locale.
Instanța va fi obligată să evalueze riscul chiar și în lipsa raportului serviciului de probațiune, iar judecătorul va trebui să facă propria analiză a riscului pe baza probelor existente. Se elimină astfel situațiile în care ordinele de protecție erau respinse pentru lipsa unor documente formale, deși riscul era evident.
Victima nu mai poate fi presată să renunțe la cererea de protecție atunci când aceasta a fost depusă de instituții, iar prevederea care permitea victimei să renunțe la cererea depusă de procuror sau autoritatea locală a fost abrogată. Astfel, se previn presiunile agresorului și se întrerupe ciclul violență–renunțare–reviolentare.
Gorghiu a subliniat că cea mai importantă schimbare este că retragerea plângerii pentru loviri sau alte violențe nu mai produce efecte atunci când agresorul este membru de familie. Aceasta a menționat că, în multe situații, renunțarea este impusă prin presiune, intimidare sau dependență, și că, de-a lungul anilor, mii de dosare au fost închise imediat după retragerea plângerii, fără evaluarea reală a riscului.
Noua lege obligă statul să investigheze fiecare caz și să evalueze riscul real, prevenind tragediile înainte de a fi prea târziu. Prin introducerea unui nou alineat în art. 158 al Codului penal, violența domestică este tratată ca o problemă de siguranță publică, nu ca un conflict privat.
Legea a fost adoptată de Senat pe 27 octombrie 2025, iar votul Camerei Deputaților a fost decisiv, inițiativa urmând să meargă la promulgare. De la începutul anului până în luna noiembrie au fost înregistrate 51 de cazuri de femicid în România.
