Mare afluență la al doilea tur al alegerilor prezidențiale din Polonia
Polonia organizează duminică alegeri prezidențiale, care vor determina dacă cea mai mare țară din partea estică a Uniunii Europene își va consolida locul în curentul principal al blocului sau se va îndrepta spre naționalismul de tip MAGA. Polonia se află într-un al doilea tur de scrutin prezidențial extrem de strâns, alegătorii având de ales între liberalul de centru Rafał Trzaskowski, din Coaliția Civică (KO), aflată la guvernare, și naționalistul Karol Nawrocki, susținut de partidul de opoziție de dreapta Lege și Justiție (PiS).
Prezența la urne este considerată un factor crucial în determinarea rezultatului alegerilor. La ora prânzului, prezența la vot în turul al doilea a fost de 24,83%, conform șefului comisiei electorale, Sylwester Marciniak. Cifra se bazează pe datele furnizate de toate cele 29.815 comisii electorale raionale. Din cei 28.115.594 de cetățeni cu drept de vot, 6.980.740 au primit buletinele de vot până la prânz, depășind prezența de la ora similară a primului tur, din 18 mai, când votaseră 20,28% dintre polonezi.
Urnele se închid la ora 21:00 locală, iar votarea a început la ora 07:00. Rezultatele preliminare sunt așteptate la scurt timp după închiderea urnelor, în timp ce rezultatele finale sunt prognozate pentru luni dimineața sau începutul după-amiezii.
Peste 32.000 de secții de votare din Polonia s-au deschis pentru a primi cei aproximativ 29 de milioane de cetățeni cu drept de vot, care trebuie să decidă dacă președintele lor pentru următorii cinci ani va fi candidatul liberal și proeuropean Rafal Trzaskowski sau ultraconservatorul naționalist Karol Nawrocki. Primul tur a fost câștigat de Rafal Trzaskowski, cu un scor de 31,4%, în timp ce Karol Nawrocki a obținut 29,5% din voturi.
Ambii candidați își mobilizează susținătorii pentru a câștiga alegerile. Trzaskowski are un ușor avantaj în sondajele de opinie dinaintea alegerilor, dar diferența este în marja de eroare. Polonezii se întorc duminică la urne pentru un vot care va decide dacă fragila coaliție proeuropeană a premierului Donald Tusk va avea un partener la putere sau un rival cu drept de veto, susținut de dreapta naționalistă.
Alegerile sunt urmărite cu atenție în Ucraina, Rusia, SUA și UE. Deși Parlamentul deține cea mai mare parte a puterii în Polonia, președintele poate opune veto legilor. Ambii candidați sunt de acord cu necesitatea de a cheltui sume importante pentru apărare și de a continua să sprijine Ucraina în lupta sa împotriva invaziei rusești.
Diferențele de viziune între cei doi candidați sunt evidente. Trzaskowski consideră că aderarea Ucrainei la NATO este esențială pentru securitatea Poloniei, în timp ce Nawrocki a declarat că nu o va ratifica, pentru a evita atragerea Alianței într-un război cu Rusia. Trzaskowski subliniază importanța relațiilor solide cu Bruxellesul și Washingtonul, în timp ce Nawrocki prioritizează relațiile cu Statele Unite.
În cazul în care Nawrocki câștigă, este posibil să urmeze o cale similară cu cea a președintelui în exercițiu Andrzej Duda, care a folosit dreptul de veto pentru a bloca reformele judiciare. Votul reprezintă cea mai grea încercare pentru coaliția lui Tusk, Nawrocki prezentând alegerile ca un referendum asupra acțiunilor sale.
Participarea mare a tinerilor polonezi liberali din mediul urban este considerată crucială pentru asigurarea majorității pentru Tusk. Rezultatul alegerilor va determina dacă actualul guvern va putea implementa reforme vitale, în special în domeniul justiției.
Președintele polonez își păstrează atribuții strategice, inclusiv comanda forțelor armate și influențarea politicii externe, având drept de veto asupra legilor aprobate de Sejm. Dacă Trzaskowski câștigă, obstacolele cu care se confruntă guvernul lui Tusk ar fi eliminate, permițându-i să avanseze cu proiectul său de reformă instituțională. O victorie a lui Nawrocki ar putea însemna un conflict cu guvernul și ar putea pune Polonia pe o direcție de tensiune cu Europa, prioritizând relațiile bilaterale cu Washingtonul în detrimentul unității Uniunii Europene.
