Deficitul guvernamental de la 5% la 8,7% în 2024
Marcel Boloș, fost ministru al Finanțelor, a explicat motivele pentru care deficitul bugetar al României a depășit ținta de 5% stabilită la începutul anului 2024, ajungând la 8,7% în termeni cash și 9,3% în termeni ESA. Potrivit acestuia, Ministerul Finanțelor nu a inițiat noi cheltuieli bugetare, avizând negativ propunerile de creștere a salariilor și pensiilor fără asigurarea veniturilor necesare pentru menținerea echilibrului bugetar.
Anul 2024 a început cu un deficit bugetar planificat de 5%, dar a fost influențat drastic de deciziile politice de creștere a cheltuielilor publice. Acestea includ recalcularea pensiilor, majorări salariale și investiții extinse, toate aprobate de Coaliția de Guvernare. Ministerul Finanțelor s-a văzut nevoit să asigure finanțarea acestor cheltuieli nebugetate, ceea ce a dus la o deteriorare semnificativă a situației financiare.
Impactul cheltuielilor suplimentare
Cheltuielile publice nebugetate au avut un impact major asupra deficitului, estimat la 3,69% din PIB. Boloș a subliniat că, în ciuda avertismentelor repetate adresate prim-ministrului și coaliției de guvernare, Ministerul Finanțelor a fost constrâns să găsească surse de finanțare pentru cheltuieli deja aprobate.
Printre principalele categorii de cheltuieli care au contribuit la creșterea deficitului se numără:
- Reforma pensiilor: A intrat în vigoare la 1 septembrie 2024, având un impact bugetar anual de 33 miliarde lei, dintre care 10 miliarde lei au afectat bugetul anului 2023.
- Creșteri salariale: Majorările pentru sectorul public, care nu au fost bugetate, au generat un impact suplimentar de peste 19 miliarde lei.
- Cheltuieli în sănătate: Creșterea bugetului pentru sănătate a dus la un impact de 12,5 miliarde lei, epuizând bugetul alocat pentru 2024.
- Investiții: Cheltuieli suplimentare de 19,1 miliarde lei, depășind alocările bugetare, au generat presiuni suplimentare asupra bugetului de stat.
În total, cheltuielile nebugetate pentru anul 2024 au ajuns la 64,4 miliarde lei, ceea ce a contribuit semnificativ la deficitul bugetar final de 8,69% din PIB.
Concluzii și perspective
Marcel Boloș a reiterat că Ministerul Finanțelor nu a inițiat acte normative care să genereze cheltuieli suplimentare, ci a avut rolul de a asigura sursele de finanțare pentru cheltuielile deja agreate de Guvern. El a avertizat despre riscurile generate de aceste măsuri și a subliniat necesitatea implementării unei reforme fiscale pentru a menține sustenabilitatea finanțelor publice pe termen lung.
Reforma fiscală, parte a angajamentelor asumate prin PNRR, este esențială pentru consolidarea fiscal-bugetară a României, urmând să fie implementată în conformitate cu jaloanele stabilite pentru a evita dezechilibrele macroeconomice.
