Peste 250 de judecători își exprimă îngrijorările către Nicușor Dan
Peste 250 de magistrați din întreaga țară au transmis, într-o săptămână, peste 135 de mesaje președintelui Nicușor Dan, conform unui raport de sinteză publicat de Administrația Prezidențială. Observațiile primite evidențiază un climat de teamă, lipsă de transparență și suspiciuni legate de abandonarea meritocrației în sistemul judiciar.
În urma acestor observații, Nicușor Dan a anunțat că va iniția, în luna ianuarie, un referendum în cadrul corpului magistraților, întrebarea fiind: „Consiliul Superior al Magistratului acționează în interes public sau în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar?”. El a afirmat că dacă majoritatea judecătorilor vor considera că CSM nu reprezintă interesul public, aceasta va fi desființată.
Magistrații care au transmis observații provin de la 27 de instanțe și 14 parchete, inclusiv Judecătorii, Tribunale, Curți de Apel, DNA, DIICOT și parchete militare. O parte dintre mesaje au fost transmise anonim, din cauza „fricii de consecințe” și a „temerii de represalii”. În total, președintele a primit peste 320 de mesaje, inclusiv cele de la cetățeni, avocați, polițiști și societatea civilă.
Contextul invitației prezidențiale
Invitația publică adresată de Președintele României judecătorilor se bazează pe rolul constituțional de garant al bunei funcționări a autorităților publice. Documentul se referă la Raportul Comisiei Europene din 2025, care arată o deteriorare a percepției asupra independenței justiției, cu doar 44% dintre cetățeni și 51% dintre întreprinderi apreciind-o ca fiind „bună sau foarte bună”. De asemenea, 75% dintre români consideră corupția ca fiind larg răspândită.
Observațiile din raport
Raportul de sinteză nu stabilește vinovății sau judecăți de valoare, ci redă observațiile primite într-o formă centralizată. Acesta identifică tipare recurente și vulnerabilități structurale care pot afecta independența magistraților și încrederea publicului în justiție.
O concluzie centrală a raportului este climatul de teamă din interiorul sistemului. Mulți magistrați au ales anonimatul, invocând riscurile profesionale. Un magistrat a spus: „Îmi este frică de consecințele acțiunii mele în interiorul sistemului, având în vedere sacrificiile făcute pentru a ajunge magistrat.” Exemplele recente, cum ar fi sesizarea Inspecției Judiciare, ilustrează această frică.
Vulnerabilitățile structurale semnalate
Observațiile nu descriu incidente izolate, ci probleme sistemice, printre care se numără:
- Lipsa de transparență și absența unor criterii obiective în carierele magistraților.
- Un fenomen de tipul „gatekeeping” prin intermediul interviurilor și rapoartelor.
- Riscuri de inhibare în exercitarea drepturilor și presiuni sistemice generate de volumul de muncă.
Mecanisme contestate de delegare și promovare
Raportul subliniază problemele legate de mecanismele de delegare și promovare, care sunt percepute ca fiind lipsite de caracter concurențial și predictibil. Delegarea a devenit o etapă informală obligatorie pentru avansare, iar lipsa unor criterii legale clare de selecție este o problemă majoră.
Critici la adresa Inspecției Judiciare și CSM
Mulți magistrați consideră Inspecția Judiciară un instrument de presiune, iar actuala concentrare a puterii decizionale în secțiile CSM este criticată. Se afirmă că independența judecătorului poate fi amenințată nu doar de factori externi, ci și de ierarhia judiciară.
Propunerile magistraților
Printre propunerile magistraților se numără:
- Descentralizarea puterii decizionale și întărirea rolului colegiilor de conducere.
- Limitarea delegărilor și asigurarea procedurilor competitive.
- Reformarea Inspecției Judiciare și asigurarea unui management eficient al resurselor umane.
Ce urmează?
Președintele României va iniția un dialog instituțional structurat cu autoritățile competente și va solicita evaluări tehnice și juridice. Raportul nu oferă soluții imediate, dar conturează o imagine a unui sistem judiciar perceput ca fiind dominat de frică și lipsă de transparență, ceea ce riscă să afecteze grav încrederea publicului în justiție.
