Lunea Duhului Sfânt 2025: Tradiția Sacră Respectată de Credincioși în a Doua Zi a Rusaliilor
În a doua zi după Duminica Rusaliilor, luni, 9 iunie 2025, biserica ortodoxă îl sărbătorește în mod special pe Sfântul Duh, a treia persoană a Sfintei Treimi. Această zi este cunoscută și sub denumirea de Lunea Sfântului Duh sau Luna Cincizecimii și marchează continuarea praznicului Rusaliilor. Celebrarea religioasă face parte din perioada liturgică a Penticostarului, care începe la Paște și se încheie cu Duminica Tuturor Sfinților, planificată pentru 15 iunie 2025. În această perioadă, toate duminicile și unele zile din săptămână au rânduieli liturgice speciale, menite să reflecte bucuria și învățătura Învierii și a pogorârii Duhului Sfânt.
Ce semnifică sărbătoarea Sfântului Duh
La sinodul II ecumenic din 381, ținut la Constantinopol, a fost respinsă învățătura lui Macedonie, care afirma că Sfântul Duh este o „creatură”. Aici s-au alcătuit celelalte articole din Crez, mărturisind că Duhul Sfânt purcede din Tatăl și este „împreună cu Tatăl și cu Fiul închinat și mărit”. Biserica îl prăznuiește pe Sfântul Duh ca parte integrantă a Sfintei Treimi, conform Penticostarul, la Sinaxarul Utreniei din Lunea Cincizecimii: „Întru această zi, prăznuim pe însuși Preasfântul și de viață făcătorul și întru tot puternicul Duh, Carele este unul din Treime Dumnezeu.” Deși Duhul Sfânt este sărbătorit odată cu întreaga Treime în ziua de Rusalii, a doua zi este dedicată în mod special persoanei Duhului Sfânt, subliniind rolul și lucrarea Sa în viața Bisericii și a credincioșilor.
Tradiții și obiceiuri în a doua zi de Rusalii
Lunea după Rusalii este o zi în care credincioșii ortodocși își concentrează atenția asupra rolului Duhului Sfânt în viața bisericii. Duhul Sfânt este considerat Dătătorul de viață, Cel care sfințește, luminează și călăuzește pe cei credincioși, fiind prezent în toate Sfintele Taine și în întreaga viață a Bisericii.
În tradiția populară, perioada Rusaliilor este marcată de numeroase obiceiuri și credințe menite să protejeze împotriva spiritelor rele, cunoscute sub numele de „iele”. În a doua zi de Rusalii, credincioșii aduc la biserică ramuri de tei, nuc, plop sau stejar pentru a fi binecuvântate de preot. Aceste ramuri sunt considerate mijloace de protecție împotriva răului, bolilor și fenomenelor naturale distrugătoare, precum grindina. După sfințire, ramurile sunt așezate în case, la icoane sau în diferite locuri din gospodărie, ca simbol al ocrotirii divine.
Ramura de tei are o semnificație aparte, fiind considerată un apărător al casei și ogorului de duhurile rele. Pe lângă tei, alte plante cu întrebuințare rituală sunt socul, murele sau pelinul, iar acestea sunt păstrate și utilizate pe parcursul anului în scopuri tămăduitoare.
În tradiția românească, se crede că plantele culese între Rusalii și Sânziene (24 iunie) au o forță vindecătoare deosebită, fiind „încărcate” cu puteri terapeutice. Deși nu există interdicții religioase stricte, tradiția populară a păstrat o serie de obiceiuri cu caracter restrictiv, cum ar fi interdicția de a munci pământurile sau de a efectua munci grele în gospodărie, sub sancțiunea că cine muncește în această zi poate fi pedepsit de iele.
Potrivit superstițiilor, nu este recomandat să mergi singur prin păduri, poieni sau la răscruci de drumuri, deoarece se crede că acolo bântuie „ielele”. De asemenea, nu este indicat să dormi afară sau sub cerul liber, mai ales în zone izolate, din cauza influenței spiritelor necurate asupra celor nepregătiți.
Rugăciune de rostit către Sfânta Treime
„Sfântă Treime, Tată, Fiule şi Duhule, Preaînalte Dumnezeule, Împărate şi Făcătorule a toată veşnicia, Care ne-ai cinstit pe noi cu chipul Tău şi ai scris împrejur în chipul văzut al firii noastre asemănarea Fiinţei Tale nevăzute, fă-ne să aflăm milă şi har în ochii Tăi, ca să Te putem slăvi în ziua cea neînserată a Împărăţiei Tale, împreună cu toţi sfinţii care din veac au bineplăcut Ţie.”
