Locația istorică din România unde, acum 400 de ani, se produceau monede contrafăcute poloneze și suedeze
Cetatea Neamț, construită în urmă cu peste 600 de ani în timpul domniei lui Petru I Mușat, este un reper important al istoriei medievale românești. Una dintre cele mai intrigante descoperiri făcute la primele explorări arheologice, acum 80 de ani, a fost legată de falsificarea monedelor în secolul XVI, pe timpul domnitorului Eustatie Dabija.
Într-una dintre camerele cetății, cunoscută azi sub numele de „Monetărie”, se desfășura activitatea de falsificare a monedelor. Dovezile arheologice, inclusiv matrițele găsite, arată că între anii 1661 și 1665, un meșter priceput producea monede false poloneze, suedeze și prusace. Aceste falsuri erau răspândite cu miile în Moldova și chiar în Muntenia, conform cercetărilor efectuate de dr. Vasile Diaconu, arheolog și cercetător științific în cadrul Complexului Muzeal Național Neamț.
Cercetările arheologice de la Cetatea Neamț au început în 1939 și s-au desfășurat în perioada 1939-1942, având ca scop principal descoperirea zidurilor cetății. În timpul săpăturilor, în încăperea sub Paraclisul Sfântul Nicolae, au fost descoperite monede și resturi monetare, sugerând o activitate legată de baterea monedelor. Această încăpere a fost denumită ulterior „Monetărie”.
Dr. Vasile Diaconu a subliniat că atelierul clandestin de la Cetatea Neamț nu era singurul din Moldova în acea perioadă. Până de curând, se credea că Cetatea Sucevei găzduia cel mai important atelier de falsificare a monedelor sub conducerea lui Titus Livius Borattini, un meșteșugar din Polonia. Există acum întrebări despre cum a apărut un astfel de atelier și la Cetatea Neamț, cu două posibile explicații: fie Borattini a venit acolo, fie un ucenic al său a realizat monedele false.
La Cetatea Neamț, nu s-au bătut doar monede false poloneze, ci și suedeze și prusace. Falsurile erau realizate cu matrițe multiple, iar meșterul specula faptul că majoritatea oamenilor nu aveau cunoștințe suficiente pentru a distinge între monedele originale și cele contrafăcute. Diferențele de dimensiune și grosime, precum și erorile de ștanțare, contribuiau la confuzia dintre original și fals.
În Evul Mediu, circulația monetară era variată, iar oamenii cunoșteau paritatea valutară, deși nu reușeau întotdeauna să facă distincția între original și fals. Sub patronajul meșterului Borattini, se băteau monede inclusiv cu efigia domnitorului Eustatie Dabija, ceea ce sugerează o posibilă aprobată tacită sau explicită din partea acestuia.
Descoperirea matrițelor și a monedelor false de la Cetatea Neamț nu este singulară. În anii 1960, în curtea exterioară a cetății, a fost descoperit un tezaur de la sfârșitul secolului al XVII-lea, cu monede de argint, care sugerează că posesorul acestuia l-a ascuns în vremuri de conflict, probabil cu intenția de a-l recupera ulterior.
