Tensiuni în rândul agențiilor de informații occidentale cu privire la colaborarea cu SUA
Confruntați cu lipsa de vizibilitate în privința direcțiilor Washingtonului de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, europenii se întreabă care este strategia de adoptat în materie de informații. Există o îngrijorare reală în cadrul serviciilor de informații occidentale cu privire la viitorul cooperării cu Statele Unite. După ce Washingtonul a afirmat în repetate rânduri dorința de a accelera „întoarcerea” către Asia, iar Pentagonul a suspendat sprijinul de informații acordat Ucrainei timp de trei zile, între 5 și 8 martie, acest precedent a provocat un adevărat șoc, generând discuții fără precedent între aliați.
Pe 17 aprilie, subiectul a fost printre prioritățile primei vizite la Washington a ministrului francez al Forțelor Armate, Sébastien Lecornu. O întâlnire semnificativă a avut loc pe 11 aprilie la Bruxelles, în cadrul reuniunii anuale a Serviciului Unic de Analiză a Informațiilor (SIAC), unde cei mai importanți oficiali ai agențiilor europene au fost prezenți. Această întâlnire a confirmat un consens puternic conform căruia „ar fi mai bine dacă americanii ar rămâne la bord”, dar a evidențiat și necesitatea ca europenii să dezvolte capacități de „evaluare independentă”.
Într-o situație „între două bărci”, în care există o lipsă de vizibilitate asupra direcțiilor americane, toată lumea analizează cu atenție semnalele transmise de Washington. Pe 25 martie, a fost publicată Evaluarea anuală a amenințărilor din 2025, un raport neclasificat care stabilește liniile directoare ale serviciilor de informații americane. Spre deosebire de anii anteriori, nici China, nici Rusia, nici Coreea de Nord nu au fost plasate în fruntea priorităților, ci lupta împotriva traficului de droguri, ceea ce a dus la o conștientizare a riscurilor noului izolaționism american.
Modificările din raportul privind Rusia au inclus reluarea parțială a argumentului rus privind riscurile unui război în Ucraina, subliniind escaladarea involuntară a conflictului ca un vector de „riscuri strategice” pentru Statele Unite. Avalanșa de numiri la conducerea serviciilor secrete americane este, de asemenea, atent examinată de serviciile europene. Confirmarea lui Tulsi Gabbard ca șef al Serviciului Național de Informații a stârnit îngrijorări, având în vedere trecutul său controversat.
Între timp, numele înlocuitorului generalului Timothy Haugh de la Agenția Națională de Securitate (NSA) este așteptat cu nerăbdare. Rapoartele contradictorii ale Pentagonului privind o posibilă suspendare a operațiunilor cibernetice „ofensive” în Ucraina au alimentat, de asemenea, îngrijorările europene. Toți experții consideră că o astfel de suspendare ar reprezenta un risc major pentru securitatea rețelelor.
O altă preocupare majoră pentru europeni este menținerea regulii „serviciilor terțe”, care împiedică retransmiterea informațiilor fără acordul agenției care le-a furnizat. Europenii doresc să evite ca Statele Unite să dezvăluie informații colectate din țările europene în cadrul apropierii SUA de Rusia, un scenariu considerat sumbru. Actorii din domeniul informațiilor sunt obișnuiți să colaboreze dincolo de schimbările politice, dar îngrijorarea actuală se referă la impactul deciziilor bugetare de la Washington asupra securității europene.
În ciuda îngrijorărilor, nimeni în Europa nu susține în prezent dezvoltarea unei arhitecturi de informații similare alianței „Five Eyes”. Discuțiile se limitează la o densificare a operațiunilor de cooperare între țările cele mai „dispuse”, iar accelerarea dezvoltării senzorilor în spațiu și a tehnologiilor americane de informații rămâne o prioritate, deși finanțarea nu este încă disponibilă.
