Kremlinul își îndreaptă furia spre Europa
Kremlinul avertizează că pe cât de dure vor fi sancțiunile impuse Rusiei de către Europa, cu atât mai dureros va fi reculul pentru economiile continentului. Rusia a devenit rezistentă la sancțiuni, pe care le consideră „ilegale”. Invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022 a declanșat un val de sancțiuni occidentale, iar Rusia este acum cea mai sancționată economie majoră din lume.
Occidentul își exprimă speranța că sancțiunile vor forța președintele Vladimir Putin să caute o soluție de pace în Ucraina. Deși economia Moscovei s-a contractat în 2022, aceasta a reușit să crească în 2023 și 2024 cu rate mai mari decât Uniunea Europeană. Comisia Europeană a propus pe 10 iunie o nouă rundă de sancțiuni vizând veniturile din energie, bănci și industria militară a Rusiei, în timp ce Statele Unite au refuzat să înăsprească propriile sancțiuni până acum.
În răspuns la afirmațiile liderilor occidentali, inclusiv președintele francez Emmanuel Macron, care sugerează că înăsprirea sancțiunilor ar putea determina Rusia să negocieze, Kremlinul a declarat că „numai logica și argumentele” ar putea forța Rusia să facă acest lucru. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a afirmat: „Cu cât mai grav va fi pachetul de sancțiuni, pe care, repet, le considerăm ilegale, cu atât mai grav va fi reculul. Este o sabie cu două tăișuri”.
Președintele rus Vladimir Putin a subliniat că orice noi sancțiuni ale UE împotriva Rusiei vor afecta Europa mai mult, menționând că economia rusă a crescut cu 4,3% în 2024, comparativ cu o creștere de 0,9% în zona euro.
