James Watson, controversatul cercetător și co-descoperitor al ADN-ului, s-a stins din viață la 97 de ani
Omul de ştiinţă american James Watson, laureat al Premiului Nobel şi co-descoperitor al structurii ADN-ului, a murit la vârsta de 97 de ani. În 1953, alături de omul de ştiinţă britanic Francis Crick, Watson a identificat structura în dublu helix a ADN-ului, realizând una dintre cele mai mari descoperiri ale secolului XX, care a deschis calea pentru progrese rapide în biologia moleculară.
De-a lungul carierei sale, reputaţia lui Watson a fost afectată de comentariile sale controversate legate de rasă şi sex. Într-un program de televiziune, el a susţinut că genele ar fi responsabile pentru diferenţele de IQ mediu între persoanele de culoare şi albi. Aceste afirmaţii au dus la marginalizarea sa în comunitatea ştiinţifică. În 2007, el a declarat pentru ziarul The Times că este „în mod inerent pesimist în privinţa perspectivei Africii”, afirmând că politicile sociale se bazează pe ideea că inteligenţa africanilor este aceeaşi cu a altora, deşi testele ar arăta contrariul.
Comentariile sale au dus la pierderea funcţiei de la Cold Spring Harbor Laboratory din New York, unde a lucrat timp de mai multe decenii. În 2019, el a reiterat legătura dintre rasă şi inteligenţă, fapt ce a determinat laboratorul să-i retragă titlurile onorifice, precizând că „declaraţiile doctorului Watson sunt reprobabile şi nu au nicio bază ştiinţifică”.
Watson a împărţit Premiul Nobel în 1962 cu Maurice Wilkins şi Francis Crick pentru descoperirea structurii în dublu helix a ADN-ului, declarând atunci: „Am descoperit secretul vieţii”.
În 2014, Watson a vândut medalia de aur a Premiului Nobel la licitaţie pentru 4,8 milioane de dolari, explicând că s-a simţit marginalizat de comunitatea ştiinţifică după comentariile sale controversate. Medalia a fost achiziţionată de un miliardar rus care a returnat-o imediat.
James Watson s-a născut la Chicago, în aprilie 1928, din părinţi descendenţi ai coloniştilor englezi, scoţieni şi irlandezi. A obţinut o bursă pentru a studia la Universitatea din Chicago la vârsta de 15 ani, unde s-a interesat de tehnica difracţiei razelor X pentru a revela structurile atomilor. Ulterior, a plecat la Cambridge, unde l-a întâlnit pe Crick, cu care a început să construiască modele ale posibilelor structuri ale ADN-ului.
După descoperirea ştiinţifică, Watson şi soţia sa, Elizabeth, s-au mutat la Harvard, unde el a devenit profesor de biologie. Cuplul a avut doi fii, unul dintre ei suferind de schizofrenie. În 1968, Watson a preluat conducerea Cold Spring Harbor Laboratory, transformând-o într-unul dintre cele mai importante centre de cercetare ştiinţifică din lume.
