Israelul a realizat într-un timp record ceea ce Rusia nu a putut face în trei ani: Cum au cucerit israelienii cerul iranian
La doar 48 de ore după ce a început atacurile împotriva Iranului, Israelul a obținut superioritatea aeriană asupra teritoriilor din vestul țării inamice, inclusiv în spațiul aerian de deasupra Teheranului. Aceasta este o realizare pe care forțele aeriene ale Rusiei nu au reușit să o obțină nici după 3 ani și jumătate de conflict în Ucraina, un motiv principal pentru care trupele rusești au rămas blocate într-un război de uzură, suferind pierderi uriașe, începând cu bătălia pentru Kiev din februarie 2022. Avioanele militare israeliene au reușit rapid să lanseze bombe asupra țintelor din Iran direct din spațiul aerian al țării atacate, fără a fi necesar să se bazeze pe rachete cu rază lungă de acțiune, mai costisitoare.
Israelul a profitat de acest avantaj pentru a distruge zeci de rachete sol-aer în vestul Iranului și pentru a elimina oficiali importanți din armata iraniană, inclusiv șeful unității de informații a Gărzilor Revoluționare Iraniene. Cele două războaie sunt diferite din multe puncte de vedere – campania Israelului împotriva Iranului neavând o componentă terestră convențională. Cu toate acestea, ambele conflicte subliniază un principiu fundamental al strategiei militare: controlul asupra spațiului aerian este esențial atunci când este posibil de obținut. David Deptula, fost general din forțele aeriene americane, a comentat: „În cazul războiului Rusia-Ucraina, vedem ce se întâmplă când niciuna dintre părți nu poate obține superioritatea aeriană: impas și degenerare într-un război de uzură.”
Armata Israelului dispune acum de capacitatea de a utiliza întreaga gamă de arme ofensive. În atacurile inițiale au fost utilizate variante îmbunătățite ale avioanelor stealth de generația a V-a, F-35. Odată ce majoritatea sistemelor de apărare antiaeriană ale Iranului au fost distruse, Israelul poate folosi și avioane mai vechi, precum F-15 și F-16. De asemenea, Israelul a început să lanseze bombe ghidate JDAM și Spice, care sunt mai ieftine și produse în număr mai mare decât rachetele avansate. Martin Sampson, fost mareșal din forțele aeriene britanice, a subliniat că Israelul are acum capacitatea de a folosi toate armele ofensive mai eficient și pe o arie mult mai extinsă.
Israelienii au învățat din greșelile rușilor și din succesele ucrainenilor când și-au planificat campania împotriva Iranului. Comparativ, forțele aeriene israeliene sunt mult mai capabile decât cele ale Rusiei, în timp ce Ucraina este mult mai eficientă în apărare decât Iranul. Printre motivele esențiale pentru succesul israelienilor se numără diferențele culturale, nivelul înalt de pregătire și inovare în cadrul forțelor aeriene israeliene, precum și integrarea mai bună a capacităților serviciilor de informații și activităților cibernetice. Edward Stringer, fost mareșal al forțelor aeriene britanice, a afirmat: „Tot ce au rușii sunt piloții. Ei instruiesc acești piloți să conducă niște sisteme de artilerie zburătoare.”
Iranul, similar Ucrainei, nu dispune de avioane de război care să exceleze în luptele aeriene cu adversarii săi. Spre deosebire de Ucraina, însă, Teheranul nu a reușit să dezvolte o rețea eficientă de sisteme antiaeriene terestre care să împiedice avioanele inamice să opereze în spațiul său aerian. Aceasta a fost, în mare parte, rezultatul unei greșeli politice, Iranul investind prea puțin în sistemele de apărare antiaeriană și bazându-se pe forța de descurajare a rachetelor sale.
Bombardamentele israeliene asupra sistemelor de apărare antiaeriană din Siria au creat un coridor aerian utilizabil de avioanele israeliene în drumul lor spre Iran. Sistemele de apărare antiaeriană ale Ucrainei, formate în principal din vechile sisteme sovietice S-300 și Buk, au fost mult mai eficiente și mai bine integrate decât cele folosite de Iran. Elementul-surpriză a fost, de asemenea, crucial; Iranul a fost luat prin surprindere de atacuri, în timp ce Ucraina a reușit să împrăștie sistemele mobile de apărare antiaeriană pe teritoriul său.
Israelul a distrus aproximativ o treime din lansatoarele de rachete ale Iranului, folosind metode similare cu cele ale forțelor speciale ucrainene care au atacat bazele aeriene rusești. Israelul a asasinat o parte semnificativă a conducerii militare a Iranului, o operațiune posibilă datorită implicării serviciilor de spionaj. Michael Horowitz, analist israelian de geopolitică, a afirmat: „Ceea ce Israelul i-a făcut Iranului este ceea ce Rusia voia să îi facă Ucrainei.”
În ciuda atacurilor israeliene care au provocat victime în rândul civililor, Iranul continuă să lanseze rachete balistice asupra orașelor israeliene. Israelul își concentrează acum eforturile pe distrugerea sistemelor care lansează aceste atacuri, având avantajul că este mult mai ușor să elimine rachetele înainte de lansare decât după.
