Iranul și planul Pentagonului: o cale de salvare pentru Donald Trump în fața acuzațiilor de crime de război
Pentagonul își extinde lista de obiective energetice iraniene care pot fi vizate în atacuri, incluzând acum și infrastructura care furnizează combustibil și energie atât populației civile, cât și armatei. Această măsură ar putea reprezenta o soluție în cazul în care administrația lui Donald Trump ar fi acuzată de crime de război pentru atacarea infrastructurii esențiale, conform informațiilor obținute de Politico.
Oficiali din domeniul apărării au declarat că planificatorii militari analizează lista de ținte, în timp ce avioanele de luptă americane și israeliene caută noi obiective după cinci săptămâni de atacuri neîntrerupte asupra țintelor militare. Această caracteristică de dublă utilizare a țintelor ar putea oferi o justificare legală pentru atacuri, au subliniat oficialii.
În acest context, președintele Donald Trump se confruntă cu o presiune crescândă pe măsură ce SUA se apropie de epuizarea obiectivelor strategice în Iran, iar regimul de la Teheran afectează economia globală prin blocada Strâmtorii Ormuz, o rută crucială pentru transportul petrolului. Trump ar putea decide să desfășoare trupe terestre, deschizând calea pentru un război prelungit, nepopular în rândul populației americane, sau ar putea opta să vizeze infrastructura civilă, riscând astfel acuzații de crime de război.
Recent, Trump a amenințat că va distruge infrastructura iraniană, inclusiv centrale electrice și poduri, în cazul în care nu se ajunge la un acord cu SUA. Oficialii Pentagonului au discutat despre validitatea acestei justificări, având în vedere că distincția între țintele militare și cele civile este crucială, mai ales în cazul unor instalații vitale, cum ar fi stațiile de desalinizare a apei.
Trump a afirmat că poporul iranian ar susține atacurile asupra infrastructurii energetice, considerând că acestea sunt necesare pentru obținerea libertății. Campania de bombardamente americano-israeliană a evitat, în mare parte, țintele civile, dar lista acestora s-a extins pe fondul frustrărilor crescute la Casa Albă din cauza refuzului Iranului de a ceda cerințelor americane.
Secretara de presă a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat că Pentagonul trebuie să se pregătească pentru a oferi președintelui opțiuni variate, dar a subliniat că Trump nu a luat încă o decizie finală. De asemenea, conform Comandamentului Central al SUA, peste 13.000 de ținte au fost deja lovite în Iran.
În plus, Trump a ridicat problema legalității atacurilor asupra infrastructurii civile, afirmând că Iranul este cel care comite crime de război prin deținerea armelor nucleare. Convenția de la Geneva permite o marjă de manevră în atacarea țintelor utilizate atât de militari, cât și de civili, dar îngrijorările persistă cu privire la posibile abuzuri.
Sean Timmons, fost procuror general al Armatei, a subliniat că atacurile asupra instalațiilor civile ar putea contraveni obiectivului de a slăbi capacitatea militară a Iranului, iar consiliile de supraveghere din cadrul Pentagonului au fost reduse semnificativ, ceea ce ar putea diminua protecția civililor în timpul acestor operațiuni.
În concluzie, campania militară a SUA împotriva Iranului se complică, iar deciziile luate de Trump și de Pentagon vor avea implicații semnificative atât pe plan internațional, cât și în ceea ce privește drepturile omului și legalitatea conflictelor armate.
