Iranul în fața unor alegeri cruciale: strategii și provocări în raport cu SUA și Israel
Decizia președintelui american Donald Trump de a lovi instalațiile nucleare iraniene pune Orientul Mijlociu într-o poziție instabilă, toate privirile fiind acum îndreptate spre următoarea mișcare a Teheranului. Într-o regiune deja tensionată, atacurile aeriene ale lui Trump pun pe masă mai multe opțiuni pentru Iran, fiecare cu riscurile sale inerente pentru supraviețuirea viitoare a liderilor țării.
Diplomație
Una dintre opțiuni este ca Iranul să revină la masa negocierilor. Amos Yadlin, fost șef al serviciilor de informații militare israeliene, a declarat că Iranul ar putea „declara că vine să negocieze și să ceară încetarea războiului”, sugerând negocieri pe baza zero (uraniu) îmbogățit. De asemenea, Yadlin a menționat că Iranul ar putea să se retragă din Tratatul de neproliferare nucleară al Națiunilor Unite (NPT), dar a subliniat că „capacitățile Iranului de a construi o bombă nu există în următorul an sau doi”. Totuși, rămâne întrebarea dacă conservatorii iranieni ar tolera o reacție pur diplomatică la un atac american.
Contraatacul
O altă opțiune pentru Iran ar fi să riposteze, riscând să atragă Statele Unite și întreaga regiune a Orientului Mijlociu într-un conflict complicat și de lungă durată. Iranul a afirmat că, dacă SUA „se alătură acestui război și atacă instalațiile sale nucleare, va riposta împotriva forțelor americane din regiune și împotriva intereselor americane”. Iranul ar putea alege, de asemenea, să închidă Strâmtoarea Hormuz, o rută maritimă esențială pentru transportul petrolului, ceea ce i-ar oferi puterea de a influența „întregul transport comercial din Golf” și ar duce la creșterea prețurilor la energie, afectând astfel economia globală.
Un consilier proeminent al liderului suprem al Iranului a solicitat deja lovituri cu rachete și închiderea Strâmtorii Hormuz, afirmând: „După atacul american asupra instalației nucleare de la Fordow, acum este rândul nostru”. Mohammad Ali Shabani, specialist în Orientul Mijlociu, a subliniat că influența geografică asupra transportului maritim global îi conferă Iranului „capacitatea de a provoca un șoc pe piețele petrolului, de a crește prețurile petrolului, de a stimula inflația și de a distruge agenda economică a lui Trump”.
Nicio opțiune ușoară
Ayatollahul Ali Khamenei „trebuie să ia o decizie” și este probabil să răspundă, având în vedere că este „aproape imposibil” ca acesta, la vârsta de 86 de ani, să nu reacționeze. Chiar dacă este necesar să-și calibreze răspunsul, se sugerează că „nu am terminat cu asta”.
Statele Unite ale Americii au bombardat instalațiile nucleare iraniene de la Fordo, Natanz și Isfahan, în cursul nopții de sâmbătă spre duminică, acțiune descrisă de Trump ca un „atac foarte reușit”. El a afirmat că Iranul „trebuie acum să facă pace”. Ministrul de externe de la Teheran, Seyed Abbas Araghchi, a condamnat atacul SUA, susținând că reprezintă o încălcare a dreptului internațional, având „consecințe eterne”. Șeful ONU s-a arătat îngrijorat de o escaladare periculoasă a conflictului, în timp ce premierul israelian Benjamin Netanyahu i-a mulțumit lui Trump pentru atacul „îndrăzneț”, considerându-l un „punct de cotitură istoric” ce ar putea conduce Orientul Mijlociu spre pace. Măsuri de securitate sporită sunt implementate la New York, Washington și în Israel, în contextul în care Iranul a lansat rachete asupra unor ținte din Israel, la câteva ore după atacul SUA.
