Provocări pe piețele din România din cauza incertitudinilor politice
Investitorii se pregătesc pentru turbulențe pe piețele românești, având în vedere incertitudinile generate de alegerile prezidențiale care vor avea loc la sfârșitul acestei săptămâni. Aceste alegeri ridică întrebări cu privire la modul în care România va gestiona cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, care a depășit 9% din PIB anul trecut.
Investitorii în obligațiuni și valută anticipează o scădere a leului față de euro, în urma turului al doilea al alegerilor, unde candidatul de extremă dreapta George Simion se confruntă cu primarul centrist pro-UE, Nicușor Dan. Simion a câștigat primul tur al alegerilor, iar acest rezultat a dus la prăbușirea guvernului, cu demisia prim-ministrului Marcel Ciolacu.
Incertitudini pe termen lung
Investitorii se așteaptă la luni de incertitudine legată de modul în care noul guvern va aborda deficitul bugetar. Ambii candidați au promis măsuri pentru reducerea deficitului și a datoriei, dar nu există claritate în ceea ce privește implementarea acestora. Yerlan Syzdykov, manager de portofoliu la Amundi, a declarat că întârzierea reformelor fiscale necesare va crește riscurile.
Contextul piețelor
Sondajele arată că cei doi candidați sunt la egalitate înainte de alegeri. Noul președinte va avea responsabilitatea de a alege un prim-ministru și de a coordona partidele pentru formarea unui nou guvern. În cazul în care eforturile de formare a unei majorități eșuează, România ar putea organiza alegeri anticipate.
Piețele reflectă un nivel ridicat de incertitudine, iar leul a scăzut cu 2,8% după primul tur al alegerilor. Banca Națională a României a intervenit pe piață, cheltuind cel puțin 5 miliarde de euro pentru a stopa devalorizarea leului. Statutul de investiție al României este în pericol, iar datoria se tranzacționează la prețuri mai mici comparativ cu alte țări emergente cu rating de investiție.
Dependenta de investitorii internaționali
România a devenit tot mai dependentă de investitorii internaționali pentru finanțarea deficitelor bugetare, având datoriile sub două treimi din PIB. Simion a promis politici costisitoare, cum ar fi locuințe ieftine subvenționate de stat și naționalizarea companiilor energetice, fără a oferi surse clare de finanțare. Pe de altă parte, Dan s-a angajat să combată evaziunea fiscală și să utilizeze mai eficient fondurile europene.
Datoria României, de aproximativ 56 de miliarde de euro, este deținută în mare parte de investitori străini, iar o retrogradare a ratingului ar putea duce la vânzări forțate de datorie, estimate între 10 și 20 de miliarde de euro. Noul guvern va trebui să negocieze și accesul la fondurile UE, care ar putea fi retrase fără un plan fiscal viabil.
În concluzie, alegerile prezidențiale din România creează un climat de incertitudine economică, iar investitorii așteaptă cu interes evoluțiile politice și deciziile economice ale noului guvern.
