Întrebări esențiale la Budapesta: ce se află în spatele acțiunii legale inițiate de Viktor Orban pentru protejarea bunurilor rusești blocate?
Guvernul maghiar, care a creat obstacole pentru Bruxelles în sprijinirea Ucrainei de la începutul invaziei rusești pe scară largă, își îndreaptă acum eforturile către soarta activelor rusești. În vizor se află rezervele Băncii Centrale Ruse, care depășesc 200 de miliarde de dolari, înghețate în depozitele europene, generând venituri anuale de 3-5 miliarde de dolari.
În 2024, liderii UE au decis să direcționeze 99,7% din aceste venituri către Fondul european pentru pace (EPF) pentru a fi utilizate în sprijinul Ucrainei. Guvernul Ungariei, considerat unul dintre cele mai favorabile Kremlinului din UE, contestă legitimitatea acestei abordări, intentând un proces la Curtea de Justiție a UE împotriva Fondului european pentru pace și Consiliului UE cu privire la decizia referitoare la activele rusești.
Pe 26 februarie 2025, comitetul director al Fondului european pentru pace a decis că aproape întreaga a doua tranșă din veniturile provenite din gestionarea activelor înghețate ale Băncii Centrale a Rusiei va fi direcționată către sprijinirea Ucrainei, în special pentru ajutor militar. Deoarece Ungaria nu a contribuit financiar la această tranșă, nu a putut participa la votul privind alocarea acesteia. Ungaria susține însă că avea dreptul de a vota, indiferent de contribuția financiară la acea tranșă specifică.
Budapesta argumentează că a fost privată de dreptul de vot fără motive juridice suficiente, încălcând astfel garanțiile instituționale de bază și echilibrul mecanismului decizional. Procesul intentat se referă oficial la decizia comitetului din 26 februarie, dar, pe plan practic, are potențialul de a submina întreaga arhitectură de utilizare a veniturilor din activele rusești pentru a sprijini Ucraina, stabilită prin Regulamentul 2024.
Acest proces este mai mult decât o simplă dispută juridică: contestă fundamentele „suveranității” statelor membre în cadrul politicii externe și de securitate comune a UE. Dacă Curtea UE respinge procesul, Facilitatea europeană pentru pace va câștiga și mai multă legitimitate, iar practica utilizării activelor înghețate va fi consolidată. În cazul în care procesul va avea succes, va crea un precedent și va necesita o revizuire a procedurilor de finanțare a sprijinului acordat Ucrainei.
Aceasta va pune la încercare unitatea europeană, oferind ajutor strategic prin utilizarea fondurilor agresorului, menținând în același timp încrederea, legalitatea și principiile democratice între statele membre. Totodată, ar putea submina eforturile ulterioare ale Ucrainei și ale aliaților săi de a confisca activele rusești.
