Înlăturarea căpușelor: Ghid esențial și semnele ce necesită vizita la medic
Sezonul cald favorizează intensificarea activității căpușelor, paraziți de mici dimensiuni, cu un impact major asupra sănătății. Specialiștii subliniază importanța măsurilor de prevenție, a autoexaminării atente a pielii după expunerea în zone cu vegetație și a consultului medical prompt în cazul apariției simptomelor sugestive.
Căpușele sunt paraziți hematofagi din clasa arahnidelor, înrudiți cu păianjenii, care se hrănesc cu sângele gazdelor, fie oameni, fie animale. În absenta unei depistări și îndepărtări la timp, acestea pot rămâne atașate de piele pentru mai multe zile. Riscul de infecție pentru om este crescut în perioada de activitate intensă a căpușelor, care se întinde de obicei din aprilie până în noiembrie. Transmiterea agenților patogeni are loc, în majoritatea cazurilor, prin mușcătura unei căpușe infectate.
Cum identifici mușcătura de căpușă
Primul pas este identificarea rapidă a căpușei. Este esențial să verificăm cu atenție copiii mici imediat după activități în aer liber, în special la nivelul scalpului. Mușcătura de căpușă se recunoaște ușor, dar căpușele de dimensiuni foarte mici pot trece neobservate. Monitorizarea atentă a simptomelor după expunere este esențială pentru depistarea timpurie a eventualelor complicații. Cu cât căpușa este identificată și îndepărtată mai devreme, cu atât riscul de transmitere a agenților patogeni este mai redus.
Reacțiile locale pot include durere, inflamație, umflătură, senzație de arsură sau prurit în zona mușcăturii, mai ales la persoanele cu sensibilitate crescută sau cu teren alergic.
Cum se scoate o căpușă
Îndepărtarea căpușei trebuie realizată exclusiv prin mijloace mecanice, având grijă să se extragă complet parazitul. Dacă persoana nu are suficientă îndemânare, este recomandat să se adreseze unui cabinet medical. Dacă îndepărtarea se face la domiciliu, este important ca manevra să fie efectuată cu grijă, evitându-se gesturile agresive care pot provoca leziuni locale. Nu se folosesc substanțe pe piele, deoarece acestea pot provoca iritații sau reacții adverse suplimentare.
În cazul în care o parte a căpușei rămâne în piele, este recomandat să se solicite consult medical. Medicul va evalua cazul și poate recomanda analize de sânge pentru a identifica riscul unei posibile infecții. De asemenea, poate fi prescris un tratament profilactic cu antibiotic.
Când se poate atașa o căpușă de un purtător
Căpușele nu cad din copaci și nu se atașează de piele din aer; se regăsesc în iarba înaltă și tufișuri. Se prind de gazdă în momentul contactului direct cu vegetația infestată. Nu toate căpușele sunt purtătoare ale bacteriei Borrelia, agentul patogen responsabil de boala Lyme, iar probabilitatea de transmitere variază în funcție de regiunea geografică și de specia de căpușă implicată.
Riscul de infecție poate exista chiar și în absența unei percepții clare a mușcăturii, deoarece saliva căpușelor conține substanțe cu efect anestezic local, care pot masca durerea.
Boli care pot fi transmise prin mușcătura de căpușă
Nu toate căpușele sunt infectate, dar orice mușcătură trebuie tratată cu seriozitate. Identificarea timpurie și extragerea corectă a căpușei sunt esențiale pentru prevenirea complicațiilor. Unele specii pot transmite boli infecțioase grave, precum boala Lyme și meningoencefalita de căpușă.
Boala Lyme, cauzată de bacterii din genul Borrelia, reprezintă una dintre cele mai frecvente boli transmise prin mușcătura de căpușă, având potențial de a afecta multiple sisteme ale organismului. Netratată, poate duce la complicații severe.
Encefalita de căpușă este o afecțiune virală severă, care poate duce la inflamația creierului și a meningelor, necesitând adesea spitalizare. Simptomele tipice includ febră bruscă, dureri de cap intense și confuzie.
Babesioza este o boală parazitară care infectează globulele roșii, transmiterea la om făcându-se prin mușcătura de căpușă infectată, deși este mai frecventă la animale.
