Semnal de alarmă pentru economia României: Reducerea deficitului prin tăieri de cheltuieli și majorări fiscale
Economiștii consideră un scenariu fezabil pentru restabilirea încrederii piețelor financiare în corecția fiscală, în care cheltuielile sunt controlate, colectarea impozitelor crește, iar „în cele din urmă” sunt implementate creșteri de impozite. Banca ING a majorat estimarea deficitului fiscal pentru acest an la 7,5% din PIB, comparativ cu estimarea anterioară de 7%. Anul trecut, deficitul a atins 8,7% din PIB în termeni cash și 9,3% în termeni ESA, depășind nivelurile din anul pandemiei din 2020 și apropiindu-se de cele din 2009, anul marii recesiuni globale.
Execuția bugetară pentru perioada ianuarie-aprilie arată un deficit de 2,95% din PIB, în creștere față de aceeași perioadă a anului precedent, ceea ce sugerează o tendință anualizată de deficit mai degrabă spre 9% din PIB. Economiștii subliniază că un plan fezabil pentru restabilirea încrederii piețelor financiare ar implica o combinație între cheltuieli mai controlate, îmbunătățirea colectării impozitelor și, în final, unele creșteri de impozite.
Riscurile economice și măsurile fiscale
România se confruntă cu o combinație de creștere economică anemică, deficite gemene în creștere și incertitudini politice. Aceasta face ca măsurile fiscale decisive și absorbția fondurilor UE să devină critice. În prezent, creșterea cheltuielilor cu investițiile este de doar 3,6% la patru luni, ceea ce sugerează prudență în cheltuielile nerigide.
ING subliniază importanța renegocierii Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) ca un factor cheie. Există în curs de elaborare o renegociere cu Comisia Europeană și o solicitare a celei de-a patra tranșe, mai mare decât cea planificată, prin preluarea anticipată a obiectivelor deja atinse.
Perspectivele de creștere și deficitul comercial
Economia românească a intrat într-o perioadă de cvasi-stagnare, cu o dinamică anuală a creșterii redusă la 0,8% în 2024, iar în primul trimestru din acest an rata de creștere s-a redus la 0,2%. Datele preliminare sugerează un consum puternic, dar cu importuri ridicate, în timp ce investițiile au stagnat. Industria și serviciile continuă să înregistreze declin. Prognoza de creștere a PIB-ului de către ING este de 1,2% pentru acest an, dar cu riscuri notabile de scădere a dinamismului.
Deficitul comercial a crescut cu 27% în primul trimestru, în principal din cauza creșterii importurilor, iar excedentul din sectorul serviciilor a scăzut cu 17% în termeni anuali, contribuind la deteriorarea contului curent. ING estimează un deficit extern de 8% din PIB în acest an, față de 8,4% în 2024.
Impactul dobânzilor și al inflației
În ceea ce privește dobânzile interbancare, acestea au crescut după primul tur al alegerilor prezidențiale, dar au revenit ușor. ING anticipează o reducere a dobânzii cheie cu 0,5 puncte procentuale în perioada octombrie-noiembrie, cu condiția ca așteptările inflaționiste să se stabilizeze.
Pe piața valutară, se așteaptă o depreciere treptată a leului, de la intervalul actual de 5,04-5,07, până la 5,10 la sfârșitul anului 2025 și spre 5,18 până la sfârșitul anului 2026. Creșterea TVA și costurile mai mari ale energiei sunt așteptate să contribuie la creșterea inflației cu 0,7-1 puncte procentuale pe termen scurt.
Cu toate acestea, ING menționează că o majorare a poverii fiscale, în special o creștere a TVA, rămâne un risc cheie de monitorizat în contextul menținerii unei creșteri economice modeste.
