Influența stilului de viață asupra sănătății generațiilor viitoare de copii
Sănătatea a fost celebrată, la nivel mondial, în 7 aprilie, cu ocazia Zilei Internaționale a Sănătății. Tematica principală din acest an vizează sănătatea mamei și a nou-născutului, sub sloganul „Healthy beginnings, hopeful futures” (Începuturi sănătoase, viitoruri pline de speranță). Sănătatea mamei și a nou-născutului sunt interdependente, statusul nutrițional, accesul la servicii medicale și sprijinul fizic și emoțional având un rol esențial.
Conform datelor Organizației Mondiale a Sănătății, anual, circa 260.000 de femei își pierd viața în timpul sarcinii sau nașterii, peste 2.000.000 de bebeluși se nasc morți, iar alți 2.000.000 decedează în prima lună de viață. De asemenea, 3-4% dintre nou-născuți prezintă defecte congenitale asociate cu deficiențe mintale sau fizice.
În perioada intrauterină, noul organism depinde de nutrienții din dieta mamei. De la stadiul de zigot până la sfârșitul vieții, omul parcurge etape de dezvoltare care necesită o varietate de substanțe nutritive. Această perioadă este crucială pentru formarea organismului bebelușului, copilului și adultului de mai târziu.
Stilul de viață al părinților influențează sănătatea copiilor încă înainte de concepție. Meioza, procesul de formare a celulelor sexuale, este sensibilă la factorii de mediu, precum radiațiile și substanțele chimice (alcool, fumat, poluanți). Malnutriția poate contribui la infertilitate prin schimbări hormonale și scăderea numărului de celule sexuale.
Alegerea alimentației de către mamă are efecte semnificative asupra sănătății copilului nenăscut. Un micronutrient esențial în sarcină este vitamina B9 (folatul), crucială pentru sinteza ADN-ului. Surse bune de folat includ edamamele, lintea, fasolea, năutul, sparanghelul și broccoli.
Implantarea embrionului în peretele uterin, care are loc în a șasea zi de la concepție, necesită vitamina D. Aceasta poate fi obținută din expunerea la soare, dar și din surse alimentare precum peștele gras și ciupercile sălbatice.
Placenta și cordonul ombilical asigură legătura dintre mamă și făt, facilitând schimbul de substanțe. Mama transferă oxigen, nutrienți și hormoni, dar și substanțe dăunătoare, astfel că femeile însărcinate trebuie să fie atente la medicamente și alte substanțe.
Hormonii produși de placentă susțin sarcina și pregătesc mama pentru lactație. Aceste procese necesită nutrienți precum proteinele și vitaminele A, E și C. Este recomandat ca forma de vitamina A să fie beta-carotenul, obținut din legume precum morcovii și spanacul.
În concluzie, dieta mamei trebuie să fie variată, echilibrată și să asigure necesarul caloric și nutrițional atât pentru ea, cât și pentru bebelușul nenăscut.
