Încrederea românilor în instituții: Parlamentul se află pe ultima poziție, iar Președinția?
Biserica și Armata rămân instituțiile în care românii au cea mai multă încredere, conform Barometrului Informat.ro – INSCOP Research, ediția a VII-a. Încrederea în Biserică a crescut față de luna iulie 2025, ajungând la 63,9%, în timp ce Armata se menține pe locul al doilea cu 61,8%. Poliția a înregistrat, de asemenea, o creștere a încrederii, ajungând la 50% comparativ cu 43,2% în aceeași perioadă.
Clasamentul continuă cu Președinția, care ocupă locul al patrulea, cu 27,9% încredere (față de 34,8% în iulie 2025), urmată de Justiție cu 25,4% și Guvern cu 18,4% (față de 20,4% în iulie 2025). Pe ultima poziție se situează Parlamentul, cu o cotă de încredere de doar 11,9%, în scădere de la 14,5% în iulie 2025.
Profilul încrederii în instituții
Biserica este apreciată în special de votanții PSD și AUR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație primară și locuitorii din mediul rural. Armata beneficiază de încrederea votanților PSD și PNL, persoanelor de peste 60 de ani și locuitorilor din rural.
Poliția este susținută în principal de votanții PSD și PNL, tinerii sub 30 de ani și angajații la stat. Președinția câștigă încrederea votanților PNL și USR, tinerilor sub 30 de ani, persoanelor cu educație superioară și locuitorilor din urbanul mare.
Justiția are mai multă încredere din partea votanților PSD și AUR, persoanelor între 18 și 44 de ani și celor cu educație primară. Guvernul este apreciat în special de votanții USR și PNL, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară și locuitorii din București.
„Instituțiile percepute ca ‘nepolitice’ domină încrederea publică. Biserica și Armata rămân repere simbolice de stabilitate și identitate, semn că populația caută ancore de continuitate în afara jocului politic propriu-zis. Este un tipar clasic în societăți cu neîncredere structurală în clasa politică. Instituțiile politice sunt captive într-un deficit structural de credibilitate. Nu vorbim doar de nemulțumiri conjuncturale, ci de o neîncredere cronicizată în instituțiile reprezentative. Aceasta indică o ruptură între cetățeni și mecanismele clasice ale democrației reprezentative, ceea ce alimentează populismul, discursul anti-sistem și formulele radicale de reprezentare politică”, se arată în raport.
Datele sondajului
Datele au fost culese în perioada 12-15 ianuarie 2026, prin metoda CATI (interviuri telefonice). Eșantionul a fost de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.
