Înalta Curte contestă la CCR reglementarea pensiilor private
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a sesizat Curtea Constituţională a României (CCR) în legătură cu Legea privind plata pensiilor private. Judecătorii argumentează că sumele acumulate în conturile individuale din Pilonul II reprezintă proprietatea privată a participanţilor, iar administratorii fondurilor au doar un drept de gestiune, statul având un rol de supraveghere publică fără a dispune de aceste active.
ICCJ consideră că limitarea valorii pensiei lunare aferente pensiei de tip retragere programată la valoarea indemnizaţiei sociale pentru pensionari, precum și determinarea valorii pensiei viagere exclusiv de către furnizor, reprezintă o ingerinţă nejustificată asupra dreptului de proprietate și libertăţii contractuale. Aceste măsuri afectează grav interesele în concurs, contravinând prevederilor constituţionale.
Magistraţii subliniază că, în absenţa unui scop clar definit și a unei compensaţii adecvate, ingerinţa devine o privare de proprietate nejustificată, echivalând cu o expropriere indirectă. ICCJ nu agreează nici soluţia legislativă prin care fondurile de pensii private nu vor mai efectua plata pensiilor, ci vor fi înfiinţate entităţi distincte care vor gestiona aceste plăţi. Această schimbare ar putea genera riscuri sporite de insolvenţă și costuri suplimentare prin comisioane aplicate de fiecare entitate.
Participanţii la fondurile de pensii s-au bazat pe cadrul legal existent, care le garantează proprietatea activelor personale. Modificarea bruscă a acestor garanţii subminează încrederea cetăţenilor în sistemul de pensii private. ICCJ afirmă că modificările legislative propuse contravin principiului securităţii juridice și afectează încrederea legitimă a cetăţenilor în ordinea juridică.
Înalta Curte a hotărât, cu unanimitate, sesizarea CCR pentru controlul de constituţionalitate al Legii privind plata pensiilor private, în raport cu mai multe articole din Constituţie. Instanţa susţine că dreptul la pensie poate fi considerat un drept de proprietate. Judecătorii fac referire la jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, care stipulează că orice ingerinţă a statului asupra proprietăţii trebuie să fie legală, să urmărească un scop legitim și să păstreze un raport de proporţionalitate.
Justificările aduse în expunerea de motive a legii, cum ar fi acumularea unor sume mari în conturile individuale ale participanţilor și perspectivele valurilor de pensionare după 2030, nu demonstrează existenţa unei disfuncţionalităţi care să legitimeze restrângerea dreptului de proprietate și a libertăţii contractuale.
Ce prevede proiectul de lege
Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaţilor cu 178 de voturi „pentru”, 64 „împotrivă” și 22 abţineri. Are ca obiect reglementarea autorizării, organizării, funcţionării, supravegherii și controlului furnizorilor de pensii private și a fondurilor de plată a pensiilor private. De asemenea, prevede reguli pentru instituţiile de credit care se ocupă cu activitatea de depozitare și custodie a activelor fondurilor de plată.
Conform proiectului, membrul unui fond de plată poate primi maximum 30% din valoarea activului său personal sub formă de plată unică, iar bolnavii cu afecţiuni oncologice pot primi 100% din valoarea activului. Pensia privată va fi plătită lunar din activele fondului de plată, iar cheltuielile vor fi suportate de către membru sau beneficiar.
Proiectul stabilește și tipurile de fonduri de plată: fonduri de plată a pensiilor de tip retragere programată și fonduri de plată a pensiilor viagere, gestionate de furnizori autorizaţi de Autoritatea de Supraveghere Financiară.
