Importanța alimentației în stimularea sintezei colagenului în corpul nostru
O treime din totalitatea proteinelor din corpul uman este reprezentată de colagen, o componentă esențială a țesuturilor și organelor. Există 28 de tipuri de colagen, dintre care 90% este tipul I, ce formează matricea dermei, oaselor, tendoanelor și ligamentelor. Tipul II este prezent în cartilaje, iar tipul III în mușchi, organele interne și pereții arterelor. Scăderea sintezei colagenului afectează funcția și rezistența acestor structuri.
Sinteza colagenului este influențată de factori interni, precum hormonii și genetica, dar și de factori externi, cum ar fi radiația UV, fumatul, consumul de alcool, alimentația dezechilibrată, lipsa de somn și stresul cronic. La femei, sinteza colagenului este strâns legată de nivelul de estrogen, în timp ce la bărbați, hormonul de creștere joacă un rol esențial. Odată cu înaintarea în vârstă, în special după 30 de ani, activitatea fibroblastelor, celulele care produc colagenul, scade treptat.
La femei, reducerea nivelului de estrogen în perioada menopauzei conduce la o scădere drastică a sintezei colagenului, cu până la 40% în primii 5 ani. Această scădere se traduce prin pierderea elasticității și fermității pielii, deshidratare și formarea ridurilor. De asemenea, oasele devin mai fragile, iar articulațiile sunt mai predispuse la inflamație, crescând riscul de artrită și dureri articulare.
Scăderea colagenului duce și la pierderea masei musculare, care este înlocuită de grăsime, mai ales la persoanele sedentare. Pereții vaselor de sânge devin mai puțin rezistenți, unghiile devin fragile, iar părul se subțiază. Deși scăderea sintezei colagenului este un proces fiziologic normal, viteza acestuia poate fi influențată prin controlul factorilor de risc.
Factori-cheie în sinteza colagenului
Protejarea colagenului din dermă implică aplicarea zilnică a unui produs cosmetic cu factor de protecție solară (SPF 30 sau 50) pe zonele expuse. Aceasta reduce semnificativ impactul radiației UV și riscul de cancer de piele. Stresul cronic și lipsa somnului stimulează producerea de cortizol, hormon care inhibă sinteza colagenului. Un somn de calitate durează între 7 și 9 ore, într-un mediu favorabil.
Toxinele din fumul de țigară și consumul de alcool afectează fluxul sanguin, ceea ce influențează negativ sinteza colagenului. Sângele transportă aminoacizii și alți nutrienți esențiali pentru producerea colagenului. De asemenea, un aport scăzut de nutrienți din dietă afectează aspectul pielii, care devine ternă și lipsită de elasticitate.
Alimentația joacă un rol crucial în sinteza colagenului. Fibroblastele utilizează aminoacizii din dietă pentru a construi colagen. Glicina, prolina și hidroxiprolina sunt esențiali pentru structura colagenului. Surse alimentare de aminoacizi includ peștele, ouăle, lactatele, lintea, năutul, fasolea, semințele de dovleac, susanul și migdalele.
Prezența cofactorilor precum vitamina C, cuprul și zincul este, de asemenea, necesară pentru sinteza colagenului. Vitamina C se găsește în fructe și legume proaspete, iar cuprul și zincul în semințe, nuci și ciocolată neagră. Suplimentele de colagen pot aduce beneficii, dar eficiența acestora depinde de sursa colagenului, combinația cu alți nutrienți, cantitatea și perioada de administrare.
Studii recente sugerează că suplimentele de colagen pot îmbunătăți fermitatea și hidratarea pielii, precum și mobilitatea articulară, reducând durerile articulare în combinație cu exerciții de recuperare.
