Impactul tarifelor lui Donald Trump asupra dolarului
Planurile preşedintelui Donald Trump privind tarifele vamale au fost aşteptate să întărească dolarul american, însă realitatea din pieţele financiare a contrazis aceste aşteptări. Temerea unei recesiuni imediate a dus la scăderea indicelui dolarului, în pofida tarifelor deja aplicate. Piețele financiare au înregistrat a treia zi consecutivă de scăderi drastice, după declanșarea războiului comercial de către Trump.
Indicele ICE U.S. Dollar Index, care măsoară evoluţia dolarului faţă de un coş de valute importante, a atins un vârf de 104,31 miercuri, chiar înainte de anunţarea tarifelor. Ulterior, acesta a scăzut abrupt la 101,27 joi, înregistrând o variaţie de 3% în mai puţin de 24 de ore. Chiar dacă vineri s-a observat o uşoară revenire, indicele a încheiat săptămâna în scădere, dolarul fiind acum mai slab decât înainte de alegerile prezidenţiale din noiembrie.
Impactul negativ al tarifelor impuse de Trump se resimte deja în economia americană, ceea ce investitorii nu anticipaseră. Acestora li s-a părut că tarifele vor fi benefice pentru dolar şi dăunătoare pentru restul lumii, însă economia SUA nu era suficient de puternică pentru a susţine astfel de măsuri drastice, a declarat Chris Turner, director global de pieţe la ING.
După victoria lui Trump la 5 noiembrie, dolarul s-a apreciat semnificativ, atingând temporar un maxim de peste 110 în ianuarie. Totuşi, de atunci, dolarul a pierdut teren pe fondul slăbirii indicatorilor economici şi al unui ton mai agresiv în politica comercială a noii Administraţii.
Valutele străine nu au avut un comportament unitar în raport cu dolarul. Yenul japonez şi francul elveţian, considerate „refugii sigure”, s-au apreciat semnificativ, în timp ce valutele mai sensibile la ciclul economic, precum dolarul australian, au pierdut teren, în special vineri, zi considerată de analişti ca fiind una clasică de „aversiune la risc”.
Fuga spre active sigure, cum ar fi obligaţiunile de stat americane, influenţează şi piaţa valutară: scăderea randamentelor la titlurile Trezoreriei reduce atractivitatea de a deţine dolari. De asemenea, vânzările de acţiuni americane includ adesea investitori străini care îşi retrag capitalul în ţările de origine, ceea ce implică vânzarea de dolari.
Euro a fost o excepţie notabilă, apreciindu-se în raport cu dolarul, în ciuda faptului că nu este văzut în mod obişnuit ca o monedă de refugiu. Optimismul privind un posibil acord de pace în Ucraina şi anunţurile de cheltuieli guvernamentale sporite din partea unor ţări europene, precum Germania, au susţinut moneda unică.
Piețele asiatice au fost descrise ca un adevărat „măcel”, cu o scădere de -10% pe piața din Taiwan, -8% la Tokyo și -6% în China. Declinul piețelor este amplificat de o declarație din weekend a lui Donald Trump, care a afirmat că „investitorii trebuie să-și primească pastilele” și a adăugat că „nu vom negocia nimic cu China până nu echilibrăm balanța comercială”.
Pretul petrolului indică, de asemenea, o temere majoră de recesiune a economiei globale, cu BRENT (țițeiul de referință în Europa) cotat la doar 63 de dolari pe baril, cel mai mic nivel din aprilie 2021. Piețele futures sugerează că atât piețele europene, cât și cele americane vor continua să scadă puternic, iar analiștii nu exclud tăieri de dobânzi din partea Fed pentru a preveni sau atenua o intrare în recesiune.
