Impactul sancțiunilor americane asupra petrolului rusesc în Europa
Noile sancțiuni impuse de Statele Unite ale Americii (SUA) asupra exporturilor de petrol rusesc pot influența prețurile globale la energie, însă impactul asupra Europei este limitat. Administrația de la Washington a anunțat un nou pachet de sancțiuni îndreptate împotriva celor mai mari producători de petrol din Rusia, Rosneft și Lukoil, cu scopul de a reduce veniturile Kremlinului și de a limita finanțarea războiului din Ucraina.
Conform expertului în relații internaționale Alexandru Georgescu, noile sancțiuni vor avea un efect limitat asupra Europei, în condițiile în care doar 3% din consumul european de petrol provine din Rusia, ceea ce poate fi ușor înlocuit. Poziția pro-Ucraina a guvernelor europene face improbabilă o deteriorare a relațiilor cu Washingtonul, chiar dacă noul val de sancțiuni americane va aduce costuri suplimentare pentru unele state membre, în special Ungaria și Slovacia.
Premierul ungar Viktor Orban a declarat că a discutat cu compania ungară de petrol și gaze MOL despre modalități de a eluda sancțiunile. În același timp, unitatea slovacă Slovnaft a MOL a anunțat că analizează impactul potențial al sancțiunilor americane, care urmează să intre în vigoare la sfârșitul lunii noiembrie.
Gazul rămâne, însă, punctul sensibil
Un aspect care ar schimba semnificativ situația ar fi sancțiunile asupra importurilor de gaz rusesc, o opțiune dificilă, dar care nu a fost discutată oficial de Administrația Trump. În prezent, 13% din consumul european de gaz natural provine din Rusia, în principal prin importuri maritime de gaz natural lichefiat (GNL). Aceste importuri au fost exceptate de la sancțiunile inițiale, iar volumul lor s-a dublat după primele restricții.
Deși Uniunea Europeană își propune să elimine complet gazul rusesc până în 2027, acest plan este considerat ambițios de către Georgescu.
România, protejată de independența energetică
În privința României, Alexandru Georgescu estimează că efectele directe ale sancțiunilor vor fi minime, însă țara nu va fi complet izolată de fluctuațiile de pe piața globală. România era, înaintea sancțiunilor, singura țară est-europeană în mare parte independentă energetic. Totuși, liberalizarea pieței și interconectivitatea europeană înseamnă că orice fluctuație de preț se va resimți și în România.
Efectele indirecte pot apărea din schimbarea comportamentului marilor cumpărători de petrol rusesc. De exemplu, dacă India renunță la petrolul rusesc, va trebui să achiziționeze din alte surse, ceea ce va pune presiune pe oferta de petrol nesancționată și poate conduce la creșterea prețurilor. Așteptările pieței pot genera, de asemenea, scumpiri.
China, pe de altă parte, nu pare dispusă să renunțe la petrolul rusesc, având în vedere investițiile sale în infrastructura energetică din Siberia și acordurile pe termen lung cu Rusia. Companiile petroliere naționale chineze, precum PetroChina, Sinopec, CNOOC și Zhenhua Oil, s-au abținut de la tranzacționarea petrolului rusesc transportat pe mare, cel puțin pe termen scurt, din cauza îngrijorărilor legate de sancțiuni.
Rusia, tot mai dependentă de exporturile sale energetice
Economia Rusiei rămâne vulnerabilă la sancțiuni, bugetul de stat depinzând în mare parte de exporturile de petrol, gaze și materii prime. Sancțiunile asupra petrolului rusesc reprezintă o amenințare serioasă pentru Moscova, dar sancționarea gazului natural ar fi o măsură cu impact major, însă dificil de implementat din cauza infrastructurii de transport care leagă furnizorii de clienți pe termen lung.
Succesul noilor sancțiuni va depinde de solidaritatea marilor economii asiatice și de capacitatea Europei de a-și consolida autonomia energetică. Expertul se arată sceptic că Washingtonul ar impune sancțiuni pentru colaborarea energetică cu Rusia, având în vedere că o astfel de decizie ar tensiona relațiile economice și tehnologice dintre SUA și China.
Piața petrolului și reacțiile la sancțiuni
Imediat după anunțarea noilor sancțiuni, prețurile petrolului au crescut. Cotația Brent a urcat cu 4,57%, depășind pragul de 56 de dolari pe baril. La 24 octombrie, cotația Brent a scăzut cu 0,2%, până la 65,8 dolari pe baril, iar în ultimul an a scăzut cu 13,47%.
